Guvernul aşteaptă idei pentru salvarea Văii Jiului
Anunţul a venit în contextul în care idei pentru salvarea mineritului nu prea mai sunt
Ministerul Fondurilor Europene a lansat o consultare publică pentru soluţii de revigorare a zonei de sud a judeţului Hunedoara. Până vineri, cine are o idee în acest sens, este aşteptat să o prezinte Ministerului Fondurilor Europene, instituţia care are calitate de „coordonator al iniţiativei pentru Valea Jiului”.
În 2017, Comisia Europeană a lansat „Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziţie”, dedicată unui număr total de 41 de zone miniere din 12 ţări din care se extrage cărbune, dar care îşi vor închide capacităţile, în anii următori, lucru care va avea un impact negativ major asupra comunităţilor. „Platforma” face parte, de fapt, din strategia Uniunii Europene de promovare a „energiei curate”. România a aderat la această platformă la începutul acestui an, după care Guvernul a întocmit un Memorandum pentru Valea Jiului, act care prevede, printre altele, şi o consultare publică „pentru identificarea unor soluții de revigorare a Văii Jiului și crearea cadrului partenerial cu societatea civilă pe această temă. Toți cei care doresc să contribuie la identificarea unor soluții de revigorare a Văii Jiului sunt așteptați să transmită observaţii și propuneri, prin completarea și transmiterea Formularului de propuneri până la data de 23.11.2018 la adresa de e-mail: valea.jiului@fonduri-ue.ro, cu subiectul «consultare publică Valea Jiului»”, după cum se arată în comunicatul MFE.
Derută
În timp ce Ministerul Fondurilor Europene cere păreri în ce priveşte soluţiile care ar trebui aplicate în Valea Jiului (astfel de abordări au mai existat, dar doar în mass-media, în perioada 1997 – 2000, în timpul primei mari restructurări a mineritului, fără niciun rezultat), conducerea Complexului Energetic Hunedoara nu ştie, la ora actuală, câte exploatări miniere vor produce la anul: două, sau patru? Oficial, minele Lupeni şi Lonea ar trebui închise la 31 decembrie. Încă se mai speră la o derogare acceptată şi de Comisia Europeană. Când a venit vorba despre salvarea prin viabilizare economică a minelor din cadrul CEH, s-a vorbit, şi-atât. Investiţiile în retehnologizare au fost blocate, cu vreo doi ani în urmă.
Pe de altă parte, în ultimele săptămâni, ponderea energiei curate în producţia naţională a scăzut în ultimele săptămâni. Cărbunele a asigurat, în acest timp, mai bine de o treime din necesarul zilnic de energie. Sindicaliştii din domeniu şi nu numai spun că, fără cărbune, în România ne-am putea trezi oricând cu o pană de curent de amploare, ale cărei pagube ar putea fi de ordinul sutelor de milioane de euro într-o singură zi.
