Fermierii cer (încă o dată) statului să-i apere de lăcomia marilor comercianţi
Producătorii din sectorul agroalimentar românesc se tem că marii retaileri care activează în România vor reuşi să eludeze aplicarea unei legi emise pentru a regla mai corect raportul dintre micii fermieri şi reţelele de hipermarketuri. Din acest motiv au transmis adrese reprezentanţilor ANAF dar şi partidelor politice.
Într-o scrisoare întocmită încă din vară şi adresată conducerii ANAF, Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură – PRO AGRO atrage atenţia că, după ce „taxa de raft” a fost eliminară printr-o directivă europeană, marii comercianţi care activează în România au găsit alte practici neloiale care-i împing pe producătorii autohtoni spre faliment. Federaţia amintită afirmă că reţelele de retail „au găsit portiță legală prin care obligă producătorii autohtoni în special, să le acorde discount-uri de forma remize, risturnă sau note de credit echivalent cu procentul pe care îl percepeau în trecut pentru taxele la raft sau chiar mai mari”. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aceste reţele deţin, împreună, o cotă de 65 la sută din comerţul modern derulat în România, după cum arată Federaţia Pro-Agro.
Se tem de influenţa marilor retaileri
În vara acestui an a fost promulgată o lege care modifică legea nr.321 din 2009 privind comercializarea produselor alimentare şi elimină o parte dintre practicile comerciale abuzive ale marilor comercianţi. Producătorii din sectorul agroalimentar se tem însă că instituţiile statului nu vor urmări felul în care se aplică legea, în noua sa formă, sau că prevederile acesteia se vor modifica astfel încât să apară noi portiţe prin care marii retaileri să-şi menţină „poziţiile abuzive” avute până în prezent în raport cu furnizorii autohtoni.
De asemenea Federaţia Pro – Agro atrăgea încă din iulie atenţia asupra fenomenului numit „exportul profitului”, fenomen apărut şi în cazul multinaţionalelor din retali (cele care deţin, de fapt, mai toate reţelele de super şi hipermarketuri din România). Conform Federaţiei amintite, aceste companii, dar şi fondurile de investiţii precum şi persoane străine care activează în sectorul agroalimentar „au pierderi sau profituri infime la cifra de afaceri pe care o au, fie că vorbim de filiale sau că vorbim de o persoană juridică română cu acționariat străin sau român ca săgeți ale acestora unde achiziționează inputurile din țara de proveniență la prețuri ridicate, având materia primă la prețuri minime, doar pentru a acoperi câteva mici cheltuieli necesare, restul întorcându-se către destinația străină, unde se procesează, adaugă valoare și apoi de cele mai multe ori reîntors și vândut la noi la preţuri mult mai mari”.
ANAF recunoaşte „exportarea” profitului
Aproape un miliard de euro au fost scoşi din România, în ultimii cinci ani, de către mari companii care activează în ţara noastră, conform unor estimări făcute de ANAF. Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, a explicat relativ recent cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri: „În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, «datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă», dar uită să precizeze un aspect foarte important: aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode”.
