glasul-hd.ro Web analytics

Administrație

Dreptul la bună guvernare. Primăriile nu pun la vedere contractele pe bani publici

Orice instituție sau autoritate publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, de la ministere la cămine culturale, trebuie să-și facă publice din oficiu programele anuale de achiziții și contractele care depășesc 5.000 de euro. Ce au de gând să cumpere în fiecare an și ce au cumpărat în valoare de peste 5.000 de euro. „Glasul Hunedoarei” a verificat cât de transparente sunt aceste cheltuieli la Consiliul Județean Hunedoara și la primăriile din mediul urban. În majoritatea cazurilor, constatarea a fost că programele de achiziții și contractele nu sunt la vedere.

Alegem primari și consilieri locali care să ne dezvolte localitățile și să aducă un viitor mai bun comunităților noastre. În mandatul lor de patru ani propun proiecte, votează hotărâri și bugete, pe care angajații din primării, servicii și instituții subordonate le pun în aplicare. Știm acest mecanism, dar nu știm multe informații, cum ar fi: câți bani au administrațiile locale, ce investiții fac, ce planuri au cu bugetul, cui dau contractele de lucrări și servicii. Deși sunt banii noștri, investițiile noastre, planurile noastre, contractele noastre. Și informațiile noastre. Două legi ne dau posibilitatea să știm aceste lucruri și multe altele: Legea liberului acces la informațiile de interes public și Legea transparenței decizionale.
Prima lege este 544 din 2001. În 18 ani de la adoptarea ei în Parlament, a fost îmbunătățită cu diferite prevederi pentru ca accesul publicului la informații să fie cât mai simplu și mai rapid. Pe lângă informațiile pe care cetățenii le solicită punctual și la care primesc răspuns punctual, s-a decis ca instituțiile și autoritățile publice să publice din oficiu anumite informații și documente privind activitatea lor.
În martie 2016, Guvernul României a aprobat un memorandum cu tema „Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public”. Inițiativa Executivului a apărut după ce Ministerul pentru Consultare Publică a constatat la peste 200 de instituții centrale și locale (toate ministerele, Instituțiile Prefectului, toate consiliile județene, toate primăriile municipiilor și primăriile de sector) „respectarea neuniformă și incompletă a prevederilor minimale vizând afișarea de informații de interes public, stipulate de Legea nr. 544/2001”. Potrivit raportului ministerului, mai mult de jumătate din instituțiile analizate nu aveau afișate pe pagina de internet bugetul pentru anul în curs sau bilanțul contabil pe anul anterior, cerințe expres menționate în lege, și mai puțin de jumătate din cele 200 de instituții aveau publicate planurile anuale de achiziții, în luna ianuarie 2016, pentru anul precedent.
Memorandumul prevede în mod explicit ce informații în baza Legii 544 trebuie postate din oficiu pe site-urile instituțiilor și oferă și o structură clară a modului în care trebuie organizate aceste informații. Printre cerințe se numără și publicarea programului anual al achizițiilor publice și centralizatorul achizițiilor publice – o situație trimestrială actualizată referitoare la contractele de achiziții publice și execuția acestora, cu o valoare de peste 5.000 de euro (începând cu cele din 2015). Ultima cerință a fost introdusă ca urmare a solicitării societății civile și presei.

Practica generală

Consiliul Județean Hunedoara are afișate parțial pe site situațiile privind programele anuale de achiziții și contractele peste 5.000 de euro. Sunt publicate toate programele de achiziții din perioada 2015 – 2018, dar la contractele peste 5.000 de euro lipsește situația din 2018. Oricum, administrația județeană pare să se conformeze la normele privind publicarea informațiilor din oficiu, cel puțin referitor la cele două informații – planurile de achiziții și contractele peste 5.000 de euro. Nu întâlnim însă aceeași situație și la instituții din subordinea CJ Hunedoara cu buget propriu și propria agendă de achiziții. De exemplu, Spitalul Județean din Deva nu are publicate nici programele de achiziții, nici contractele de achiziții, la fel și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Primăria Deva are afișate la zi datele privind cele două informații. A publicat pe site și programele anuale de achiziții și situația contractelor peste 5000 de euro, din 2015 până în martie anul acesta. La entitățile din subordine, situația este însă diferită. De exemplu, Serviciul Public de Întreținere și Gospodărire Municipală (SPIGM), care administrează Telecabina, complexul Aqualand, ștrandul, zona de agrement Bejan, stadionul municipal și spațiile verzi, nu pune la dispoziția cetățenilor, din oficiu, în mediul on-line, contractele de achiziție peste 5.000 de euro. Nu sunt publicate pe site-ul Primăriei Deva, iar SPIGM nu are un site propriu. Are, în schimb, cont de Facebook.
Primăria Brad nu afișează pe site nici programele de achiziții, nici contractele. Primăria Hunedoara are o secțiune de „Achiziții publice” pentru 2018 și 2019, dar unde apar proceduri de achiziție, nu lista cu valoarea contractelor, obiectul lor și firmele câștigătoare. La fel și la Primăria Orăștie. Are o secțiune „Achiziții directe”, dar în care apar invitații de participare către potențialii ofertanți. Nu apar date despre programele anuale de achiziții. Primăria Petroșani trimite cetățenii interesați să vadă contractele pe bani publici pe site-ul SEAP. Nu are afișate programele de achiziții. Primăria Lupeni nu afișează contractele peste 5.000 de euro și publică două programe anuale de achiziții, pe 2017 și 2018. Primăria Vulcan nu oferă date pe site-ul despre niciuna dintre cele două informații.
La nivelul primăriilor de orașe, din șapte administrații locale, cinci nu publică pe site-ul propriu nici programele de achiziție, nici contractele peste 5000 de euro – primăriile orașelor Simeria, Hațeg, Petrila, Aninoasa și Uricani. La Primăria Simeria, secțiunea „Achiziții publice” este „În construcție”. Primăria Călan a publicat programul achizițiilor doar pe anul 2016, iar contractele peste 5.000 de euro doar din 2015 și 2016. Site-ul Primăriei Geoagiu are programele de achiziții din 2011 – 2017, dar la secțiunea „Achiziții publice” sunt doar vorbe, nu și date.

Contractele – off-line

Administrația județului și primăriile de orașe au intrat în era digitală. Președinții, vicepreședinții, primarii și viceprimarii se promovează sau sunt promovați pe Facebook, la fel și activitățile lor. Primăriile au conturi pe rețelele de socializare și sunt active în zona on-line. Munca de PR este vizibilă pe Facebook – informații, anunțuri, evenimente, galerii foto. Conducerea instituțiilor este, în general, bine promovată în rândul utilizatorilor din mediul on-line. Când e vorba însă de publicarea on-line, pe site-urile instituțiilor, a unor informații din oficiu despre banii publici și cheltuirea lor, cele mai multe administrații se blochează în folosirea internetului.

Proiect din fonduri europene

În martie 2017, Guvernul a lansat un proiect din fonduri europene pentru elaborarea unui cod de bune practici pe care să-l aplice toate instituțiile și autoritățile publice care gestionează resurse publice. Un raport de monitorizare pe 2017 a aplicării Legii 544 a arătat mai multe probleme la instituții publice din întreaga țară: informații incomplete și neactualizate, lipsa personalului cu atribuții, neclarități și confuzii, multiple interpretări etc. Proiectul, în valoare de 1,5 milioane de lei, se numește „Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit”. În noiembrie anul trecut, a fost publicat un ghid explicativ pentru instituții, un îndrumar pentru o practică unitară privind comunicarea din oficiu a informațiilor de interes public în format standardizat și deschis. Câteva primării din mediul urban (Petroșani, Lupeni, Vulcan, Hunedoara, Orăștie) promovează proiectul de „guvernare transparentă, deschisă și participativă” pe site-ul propriu, dar nu fac ce scrie în proiect. Promovează pe site un manual care le spune cum să facă publice pe site informații pe care nu le fac publice.