Dreptul de proprietate, un moft pentru regii asfaltului. Oamenii lui Umbrărescu distrug ilegal terenuri private
Firma regelui asfaltului, Dorinel Umbrărescu, care construiește lotul patru al autostrăzii Lugoj-Deva, a intrat abuziv pe mai multe terenuri, fără să anunțe sau să despăgubească în vreun fel proprietarii acestora. Suprafețele pe care s-au construit rampele de acces la podurile care traversează autostrada nu au făcut obiectul exproprierilor pentru cauze de utilitate publică.
Mai mulți proprietari de terenuri din comunele Ilia, Brănișca și Șoimuș au devenit victimele tupeului angajaților lui Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului” care construiește lotul patru al autostrăzii Lugoj – Deva.
Proprietarii, puși în fața faptului împlinit
Peste noapte, proprietarii de terenuri care au avut ghinionul să dețină suprafețe funciare în calea rampelor de acces spre podurile care traversează autostrada s-au trezit cu stratul vegetal decopertat de pe pământul lor. Mai mult decât atât, pe terenurile oamenilor au fost puse cantități mari de piatră concasată, pe care utilajele le-au compactat, transformându-le în terasament pentru viitoarea rampă de acces pe pod. Reprezentanții firmei constructoare nu au anunțat proprietarii despre faptul că vor intra pe proprietatea lor, făcând acest lucru fără acordul acestora și fără să existe un act de expropriere. Puși în fața faptului împlinit, oamenii nu prea au ce să facă decât să-i dea în judecată pe constructori și să aștepte răbdători încheierea procesului, timp în care autostrada va fi deja funcțională.
Complicațiile proprietarilor, ignorate de drumari
Reprezentantul constructorului, Gabriel Nunu, recunoaște că terenurile pe care a început construcția rampelor nu au fost expropriate. „Hotărârea de expropriere este în procedură de adoptare. E o chestiune de timp până să fie publicată. Îmi cer scuze pentru că am intrat pe terenurile oamenilor, dar am făcut un lucru bun pentru comunitățile care au nevoie de drumuri de acces peste autostradă”, a declarat inginerul lui Umbrărescu. De partea cealaltă, oamenii spun că vor avea probleme cu terenurile luate cu „japca”, care au fost declarate la APIA, pentru că vor pierde subvenția aferentă acestuia și există posibilitatea să fie și penalizați. „Am încercat să discut cu șeful de șantier, să facem o hârtie cu care să merg la APIA și la Primărie, să scot terenul de pe rolul meu și de la subvenție. Nu a vrut să facă nimic. Mi-a zis doar să aștept până iese hotărârea de expropriere. Eu, în continuare, plătesc impozit pe terenul acela și risc să fiu penalizat de APIA pentru că l-am declarat pentru subvenție”, a declarat Andrei Rugacs, unul dintre proprietarii afectați de ilegalitățile oamenilor lui Umbrărescu.
Problema avizelor, la cheremul autorităților
În afară de procesele penale sau civile, pe care pot să le intenteze proprietarii de terenuri afectați de abuzurile drumarilor lui Umbrărescu, autoritățile de mediu și Inspecția în Construcții ar putea opri lucrările executate de drumari pe terenurile private. Conform legii, constructorii și CNADNR, beneficiarul investiției, nu ar putea să dețină nici acord de mediu și cu atât mai puțin autorizație de construcție, pentru un obiectiv realizat fără acordul proprietarului terenului pe care se construiește. Pentru eliberarea autorizației de construcție și a avizelor de la autoritățile de mediu este nevoie în prealabil de un certificat de urbanism, care nu poate fi dat decât proprietarului terenului sau după caz concesionarului sau chiriașului, cu condiția să existe acordul expres al proprietarului de drept pentru realizarea construcției.
Autostrada cu „cântec”
Ilegalitățile comise de oamenii lui Umbrărescu față de proprietățile din zonă nu sunt primele sau singurele probleme ridicate de localnici. După cum se desfășoară lucrurile, se pare că proiectul autostrăzii nu este foarte clar sau că a fost făcut din birou. Cu aproape un an înainte, drumul s-a împotmolit într-un cimitir vechi care a fost nevoie să fie relocat. O deplasare a proiectanților în teren ar fi lămurit totul, înainte ca escavatoarele și buldozerele să ajungă la morminte. O altă problemă este legată de alunecări de teren în zona Bretea Mureșană, care puteau fi evitate dacă proiectanții ar fi făcut studii geologice, care să releve natura și structura terenului. Tupeului constructorilor le-a căzut victimă și proprietarul unui iaz de pește, din Șoimuș, care s-a trezit cu aproape jumătate din heleșteu umplut cu pământ de oamenii lui Umbrărescu, fără ca el să știe nimic.
