Două tuburi de spumă poliuretanică – singura soluţie găsită până acum pentru protejarea cetăţilor dacice
Ancheta pentru depistarea celor care au vandalizat cetăţile dacice în septembrie, anul trecut, nu e nici acum gata. Ministerul Culturii refuză, în continuare, să predea cetăţile spre administrare Consiliului Judeţean, dar nu este capabil să le gestioneze aşa cum trebuie gestionat un obiectiv UNESCO. În asemenea condiţii, responsabililor ştiinţifici nu le rămâne decât să improvizeze. De exemplu, acoperişurile turnurilor – locuinţă de la Costeşti au fost reparate cu spumă poliuretanică.
În septembrie, anul trecut, peste 400 de gropi de mici dimensiuni au fost săpate în incintele cetăţilor dacice de la Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa. Au fost începute cercetări de către Poliţie şi Parchet, însă, până acum, nu a fost comunicat niciun rezultat al acestora. Surse apropiate anchetei spun că există un cerc de suspecţi, însă e destul de dificilă restrângerea acestuia şi depistarea autorilor pentru că, se pare, ar fi vorba de turişti „detectorişti”, nu de persoane din zonă.
„Campania” de vandalizare din septembrie, anul trecut, a durat cel puţin două sau trei zile. Unui grup îi este aproape imposibil să „cerceteze” într-o singură zi toate cele patru cetăţi, aflate pe munte, la distanţe apreciabile una de cealaltă. Cetatea de la Costeşti a avut cel mai mult de suferit: pe lângă zecile de gropi descoperite aici, s-a distrus şi emplectonul unui zid din turnul – locuinţă II (primul care apare în traseul turistic de vizitare). Apa de ploaie care trece prin acoperişurile de tablă ciuruite ale celor două turnuri a accentuat daunele. Abia în decembrie s-au emis autorizaţiile pentru o intervenţie de urgenţă. Găurile din acoperişuri au fost umplute cu spumă poliuretanică, la mijlocul ultimei luni din anul trecut.
Poate, în 2016…
Responsabilul ştiinţific pentru cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, profesorul Gelu Florea, spune că acoperişurile care protejează cele două elemente extrem de importante ale cetăţii Costeşti trebuie refăcute. În anii ’50, zidurile acestora au fost protejate cu structuri de lemn şi azbest. Plăcile de azbest au fost luate de vânt, iar în anii ’70 s-a decis refacerea celor două acoperişuri. De data aceasta s-a apelat la o structură metalică şi la plăci de tablă. Acoperişurile, vechi de 40 de ani, trebuiau demult înlocuite. Gelu Florea speră că acest lucru se va întâmpla în 2016: „Trebuie făcut un proiect pentru acoperişuri noi la cele două turnuri-locuinţă. Se va apela la un arhitect autorizat care să dea soluţiile ce se impun, pentru că acoperişurile trebuie să se integreze cu monumentul dar şi în peisaj. Sperăm că anul acesta, împreună cu Ministerul Culturii, vom reuşi să rezolvăm această problemă”.
„Aşa nu se mai poate!”
„Soluţia cu spumă poliuretanică la care s-a apelat anul trecut a fost singura care era puţin intruzivă şi care putea fi pusă în practică relativ repede. Acoperişul acela metalic trebuie schimbat. Noi am făcut demersurile legale, iar acum aşteptăm răspunsurile instituţiilor abilitate. E o problemă şi în ce priveşte gestionarea cetăţilor. Aşa nu se mai poate! Prin cetăţi urcă tot felul de indivizi, iar unii chiar se plimbă cu ATV-urile prin incinta acestora. Sunt persoane care aprind lumânări, fac gropi şi distrug (vestigii – n.red.) doar de dragul de a distruge”, spune Angelica Bălos, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara.
Poziţia Angelicăi Bălos completează declaraţii şi demersuri făcute în ultimii doi ani de către reprezentanţi ai Consiliului Judeţean pentru ca instituţia amintită să preia în administrare şi cetăţile de la Băniţa, Piatra Roşie, Blidaru şi Costeşti. CJ Hunedoara are Sarmizegetusa Regia în administrare, de trei ani. Actele de vandalism semnalate şi aici până-n 2013 au încetat brusc din momentul în care obiectivul a beneficiat de pază 24 de ore din 24.
Tot în septembrie 2015 s-a depistat şi o inscripţie nouă pe unul dintre blocurile de piatră din turnul – locuinţă II de la Costeşti, referitoare la „Sfântul Gyurkan”. În toamna acestui an cineva a mâzgălit inscripţia încercând să o facă indescifrabilă, locul arătând acum şi mai oribil. Astfel de evenimente sunt posibile pentru că, în afară de Sarmizegetusa Regia, toate celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei nu au un stăpân. Totuşi, Ministerul Culturii, fără să emită vreo justificare plauzibilă, refuză sistematic predarea cetăţilor către CJ, sau înfiinţarea unei entităţi care să le administreze cu adevărat.
