Desene vechi de 10.000 de ani, descoperite în Peștera Cizmei din Munții Apuseni

O comoară a naturii stă ascunsă într-o zonă izolată din Munţii Apuseni. Peştera Cizmei e un loc unic în Estul Europei: pe pereţii ei sunt desene făcute în urmă cu zece mii de ani. Grota ar putea să atragă un val de turişti, dar nimeni nu se ocupă să îi facă publicitate pentru că, oficial, nimeni nu o administrează.

Peştera Cizmei a fost descoperită în 1975 de un grup de speologi brădeni. Are o galerie superioară de 14 metri şi se termină cu un puţ. În inima grotei, pereţii sunt acoperiţi de cercuri, simple sau concentrice, linii orizontale şi verticale. Se distinge chiar şi un copac și desenul stilizat al unei siluete umane – toate acestea constituind simboluri magico-religioase care aparțin artei parietale preistorice de pe continentul european. Sunt urme lăsate de oamenii care s-au adăpostit acolo, în urmă cu 10 mii de ani. Atât de bine desenate, încât e posibil să fi fost făcute cu un fel de compas. Cercul, un simbol solar, e frecvent întâlnit în desenele preistorice. Asemenea gravuri au mai fost găsite în ţări din vestul continentului, ca Marea Britanie sau Irlanda. „Atunci când s-a descoperit peștera, la baza puțului de 35 de metri, s-a descoperit un schelet de femeie, alături de un craniu de urs. S-au făcut anumite studii pe aceste fosile și sunt mai multe presupuneri: una ar fi că acea femeie ar fi fost sacrificată în unele ritualuri, lăsată apoi la baza puțului sau aruncată, ori a doua, că femeia respectivă a căzut accidental după ce a umblat prin zonă”, a declarat speologul Mihai Vlad, membru al Clubului de speologie Zarand-Brad. Până la intrarea în peşteră, trebuie escaladat un perete montan foarte abrupt. Totuşi, au ajuns acolo şi vânători de vestigii istorice. Sunt urme care arată că cineva a încercat să taie bucăţi din stânca unde se află inscripţiile.

Peștera Cizmei este situată în zona carstică Grohot, la nord-vest de orașul Brad, în apropierea satului Ribicioara, comuna Ribița (jud. Hunedoara). Ea a fost descoperită în anul 1975 de F. Tosca şi P. Chirilă și cartată în același an de M. Nedopaca și P. Chirilă, toți membri ai Clubului de speologie Zarand-Brad. Peştera a fost cândva în administrarea Romsilva. De când zona a fost declarată arie protejată, oficial, nu se mai ocupă nimeni de grotă. În realitate, o îngrijeşte clubul SpeoZarand Brad. „S-a mai intrat autorizat sau neautorizat în această peșteră. În momentul actual peștera este clasată în categoria A. Peștera se protejează și singură deoarece este foarte greu accesibilă, până la gura ei, atât și înăuntrul ei. Noi încercăm să ținem departe de ea publicul larg, pentru a nu se deteriora”, a precizat vicepreședintele clubului brădean de speologie, Alexandru Lupea. Clubul SpeoZarand Brad a fost înființat în 1977. În prezent din SpeoZarand Brad fac parte speologi, alpiniști, fotografi și antropologi: Președinte de Onoare: Traian Bebe Bosdoc; Președinte: Andrei Ștefan Giurgiu; vicepreședinte: Alexandru Valentin Lupea; secretar: Gabriel Horia Nasra; membri: Mihai Vlad, Mihaela Oprean, Alexandru Olaru, Fabian Oprea, Adrian Berar.