glasul-hd.ro Web analytics

Administrație

Criza gunoaielor este pe cale să provoace un „Dexit”

Florin Oancea reclamă deficienţe grave în ritmul de colectare a deşeurilor menajere şi ameninţă că va organiza un referendum pentru ieşirea Devei din ADI „Deşeuri”

Primarul Florin Oancea a declarat ieri că în cazul în care noul operator de salubritate desemnat pentru zona în care se află şi reşedinţa de judeţ nu se mobilizează, va începe demersuri pentru organizarea unui referendum pentru ieşirea Devei din asociaţia prin care, acum, este gestionată problema colectării deşeurilor menajere la nivelul întregului judeţ. Primăria Devei a început să amendeze noul operator de salubritate pentru că nu ar fi reuşit să ridice la timp gunoiul din mai multe zone ale oraşului.

Florin Oancea declară că, în ultima vreme, a primit „sute de sesizări” de la cetăţeni care reclamă faptul că, în mai multe zone ale oraşului, gunoiul nu se mai ridică deloc după ritmul cu care devenii erau obişnuiţi, existând chiar şi reclamaţii conform cărora, din unele puncte, gunoiul nu a mai fost ridicat de două sau trei săptămâni.

Costuri de 3 milioane de euro în urma unui eventual „Dexit”

Oancea adaugă că a dispus angajaţilor Primăriei verificarea sesizărilor, iar acestea s-au confirmat, motiv pentru care Poliţia Locală a şi aplicat ieri o amendă de 2.000 de lei, sancţiune care se va repeta şi în zilele următoare, dacă situaţia nu se remediază. Primarul Devei a dat şi un termen: „Dacă în următoarea săptămână nu se va ajunge la normalitate astfel încât devenii să fie mulţumiţi, vom declanşa procedurile legale de ieşire din ADI Deşeuri (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Deşeuri” – cea care a organizat licitaţiile pentru desemnarea unor operatori de salubritate zonali, pe patru zone ale judeţului – n.red.). Voi solicita devenilor un referendum cu două puncte: dacă sunt de acord cu ieşirea municipiului Deva din ADI Deşeuri şi dacă sunt de acord să demarăm procedurile pentru o nouă licitaţie, pentru a avea un operator serios – sau dacă devenii doresc ca serviciul de salubrizare să fie făcut de către Primăria Deva, cum sunt oraşe în România care fac acest lucru cu mult mai mare succes. (…). Costurile ieşirii (din ADI “Deşeuri” – n.red.) sunt undeva la 3 milioane de euro. Dacă ne asumăm, ne asumăm cu toţii. Vi se pare corect ca noi care conducem această Primărie şi care muncim pentru cetăţeni să nu avem nicio pârghie reală de control?! Avem un singur vot în ADI Deşeuri, la fel ca Bătrâna, o comună cu 80 de locuitori (…) Dacă se continuă tot aşa, va fi din rău în mai rău. Suntem în perioada de iarnă, imaginaţi-vă ce se va întâmpla la vară cu toate gunoaiele: focar de infecţie. Eu, ca primar, colegii din Primărie nu putem tolera acest lucru”.

„Valuri” şi alte neajunsuri

Primarul Devei a mai declarat că luni, după ce s-a aflat că intenţionează să prezinte public problema deşeurilor neridicate la timp din oraş, a fost îndemnat să mai aibă răbdare: „S-au făcut valuri. Au început să vină sms-uri că să mai am răbdare până-n martie, până-n aprilie, că lucrurile se vor regla. Deci oamenii sunt cu musca pe căciulă şi vor să tragă de timp cât mai mult. Ori timpul nu mai aşteaptă pentru noi pentru că vedem cum a fost Deva, ne-am dorit cu toţii să creştem calitatea serviciilor, şi a ajuns o groapă de gunoi.(…) Senzaţia mea este că acest operator este depăşit de situaţie. S-a întins mai mult decât îi e plapuma. Are contracte câştigate în mai multe regiuni din ţară. Este problema lui cum îşi face politica, dar trebuie să respecte contractele pe care le-a semnat şi ce şi-a asumat în acel contract. (…) Din momentul în care s-a încheiat contractul cu vechiul operator, de a doua zi, ei trebuiau să fie pe fiecare stradă din municipiu, să respecte graficele care erau stabilite şi să asigure o colectare cât mai bună a acestor deşeuri de la populaţie, lucru care nu s-a întâmplat”.
Tot ieri, primarul Devei a atras atenţia şi asupra altor scăpări grave în modul în care a fost gândită tarifarea în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor de către Consiliul Judeţean: locuitorii satelor aparţinătoare Devei achită tariful pentru zona urbană, care este cu 5 lei de persoană mai mare decât tariful pentru zona rurală, iar în ce priveşte evaluarea deşeurilor provenite de la persoane juridice „se practică metoda pauşalului, ca-n urmă cu 100 de ani”.

CJ şi ADI, oficial, de partea lui Oancea

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor a fost gândit în urmă cu aproape 10 ani de Consiliul Judeţean pentru a putea obţine banii europeni necesari închiderii vechilor rampe de gunoi, construirii unui deponeu ecologic şi implementării unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor. În total, 54 de milioane de euro. Pentru asta s-a înfiinţat şi ADI „Deşeuri”, structură din care fac parte toate primăriile din judeţ. Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora nu a comentat intenţia lui Oancea de a declanşa un referendum în Deva pentru ieşirea din ADI „Deşeuri”. „A fost o licitaţie, operatorul a avut un timp de mobilizare. În primă fază, o primărie poate penaliza prin amendă nerealizarea sarcinilor din contract. Restul deciziilor sunt la ADI Deşeuri iar, într-adevăr, cine nu-şi face treaba trebuie să răspundă conform contractului asumat”, a declarat Bobora.
Directorul executiv al ADI Deşeuri, Eduard Felciuc, spune că, per ansamblu, Florin Oancea are dreptate: „Eu sper ca cei de la Brai – Căta să se trezească la realitate. Am făcut şi noi note de constatare şi am emis adrese de conformare. La fel de adevărat însă este şi faptul că mai multe primării trebuiau să pună utilaje la dispoziţie, pentru a fi introduse în sistemul de colectare, iar unele ori au întârziat, ori au predat maşini care erau făcute praf din punct de vedere tehnic. Au mai fost probleme, în unele zile şi cu căile de acces, pentru că nu s-au putut utiliza din cauză că nu au fost deszăpezite. Am discutat şi cu operatorul de salubritate şi cu cel care se ocupă de deszăpezire să se pună de acord şi să găsească soluţii, dar, de aici şi până la a nu ridica gunoiul din zonele care sunt, totuşi accesibile, ăsta e un lucru greu de înţeles. Domnul primar are dreptate: operatorul trebuie să-şi facă treaba”.

Operatorul: „Ne-am mai lovit de probleme, dar nu aşa de multe ca în Deva”

Contactat de „Glasul Hunedoarei”, coordonatorul societăţii Brai – Căta (operatorul care a câştigat licitaţiile pentru trei dintre cele patru zone de colectare ale judeţului), Ludovic Vass, a declarat că problemele în colectare din Deva sunt generate de mai mulţi factori, precizând însă că firma pe care o reprezintă va încerca să le depăşeasctă astfel încât să îşi respecte contractul pe care şi l-a asumat. „Sunt o serie de probleme de care ne-am lovit până acum, dar nu aşa de multe ca în Deva. În primul rând este vorba despre diversitatea tipurilor de containere, despre insuficienţa şi congestionarea punctelor de colectare şi despre faptul că agenţii economici aruncă deşeurile în containerele destinate deşeurilor menajere produse de locatari, nu separat, cum ar trebui. Avem în Deva rampe îngropate, de exemplu, unele dintre ele nu au mai fost întreţinute corespunzător. Am luat legătura cu furnizorul acestor echipamente şi începem să rezolvăm problemele lor. Mai sunt, de exemplu, containere tip-clopot. În caietul de sarcini al licitaţiei nu au fost prevăzute utilaje de gabarit mai redus, ori în Deva, de exemplu în zona Cetăţii, sunt străzi pe care nu poţi să întorci cu un autoturism, ce să mai vorbim de o maşină de gunoi. Sau sunt străzi foarte înclinate pe care nu se poate ajunge când ninge. Nu se poate spune că nu avem destule maşini, ci, eventual, că nu am avut până acum destule maşini potrivite. Dar am adus deja din alte zone două maşini de gabarit mai mic. Din calculele mele, Deva ar avea nevoie de aproximativ 202 puncte de colectare. Până acum eu am identificat doar 97. Punctele de colectare sunt şi înghesuite. La Deva vorbim despre multe puncte de colectare care necesită o logistică diferită faţă de cea prevăzută în caietul de sarcini al licitaţiei. Cu toate acestea noi facem toate eforturile să rezolvăm fiecare problemă în parte şi să ne încadrăm în prevederile contractului”.