Cetatea Devei, trecut, prezent şi viitor. Interese obscure şi deciziile neinspirate au tergiversat proiectul de reabilitare a Cetăţii
Monument de referinţă pentru capitala de judeţ, Cetatea Devei a fost scoasă de ani buni din circuitul turistic. Iniţiativele fostei administraţii locale de a reabilita şi pune în valoare monumentul istoric au eşuat rând pe rând, din 2005. În tot acest timp, unul dintre cele mai frumoase monumente istorice ale judeţului a fost interzis pentru sutele de turişti care au luat la pas cărarea din pădure sau au făcut o scurtă plimbare cu monolinerul.
Din păcate pentru deveni, reabilitarea cetăţii a început de la coadă la cap. Când nici nu au fost identificate fonduri pentru reabilitarea monumentului, fosta administraţie locală visa şosea până în curtea cetăţii, croită printre copacii şi stâncile de pe Dealul Cetăţii. Cum un astfel de proiect a fost pură utopie, a intrat în discuţie telecabina. Investiţia nu s-a dovedit a fi în van, ci din contră a contribuit la creşterea numărului turiştilor. Doar că, turiştilor entuziasmaţi de plimbarea cu telecabina, de regulă le-a pierit zâmbetul în momentul în care au ajuns în vârful dealului, deoarece principala incintă a cetăţii a fost ţinută departe de ochii publicului.
Ruptura neinspirată a proiectului
Despre reabilitarea Cetăţii Devei se discută încă din 2005 când fosta conducere a primăriei a elaborat un Studiu de Fezabilitate şi spera să obţină fonduri în cadrul Programului Phare 2004-2005. Studiul de Fezabilitate elaborat la momentul respectiv trata monumentul integral, şi ar fi trebuit reabilitate simultan toate cele trei incinte. Tot în 2005 a fost “montată” şi telecabina cu care turiştii pot ajunge fără prea mult efort pe Dealul Cetăţii. Proiectul cu care autorităţile locale sperau să obţină fonduri pentru reabilitarea monumentului a obţinut un punctaj bun, dar nu suficient de mare, fapt care l-a plasat pe lista de rezervă.
Incinta I a Cetăţii necesita intervenţii de urgenţă, existând riscul ca unul dintre ziduri să se prăbuşească. O alegere neinspirată a administraţiei locale a fost “ruperea” proiectului în două. Incintele II şi III au fost cuprinse într-un proiect finanţat din fonduri nerambursabile, iar pentru reabilitarea Incintei I s-a indentificat ca sursă de finanţare bugetul local. Proiectul pentru Incinta I urma să fie implementat în două etape, respectiv intervenţii de urgenţă şi refuncţionalizarea spaţiului – etapă pentru care a fost elaborat şi un Studiu de Fezabilitate (SF). În paralel a fost elaborat un SF şi Documentaţia Tehnico-economică şi pentru Incintele II şi III şi depus proiectul în vederea accesării fondurilor.
Epopeea proiectului pentru Incintele II şi III
În perioada 2008 – 2011 au fost realizate lucrări de intervenţie de primă necesitate pentru Incinta I, în paralel cu cercetarea arheologică. Proiectul pentru Incintele II şi III a fost depus în 2008, iar de atunci reprezentanţii fostei administraţii locale au organizat, anulat, reluat şi refăcut procedurile legale în vederea desemnării firmei de consultanţă şi a celei de execuţie a lucrărilor. Proiectul a fost întârziat şi mai mult din cauza fluctuaţiei cursului valutar, autorităţile fiind obligate să publice anunţul de organizare a licitaţiei şi în Jurnalul Uniunii Europene. Modificările legislative din ultimii ani au contribuit la rândul lor la întârzierea proiectului. În tot acest timp, Incintele I şi II au rămas închise publicului, ulterior fiind deschisă doar Incinta II, în 2011.
Contractul de execuţie pentru Incintele II şi III va fi semnat la sfârşitul lunii
Contractul pentru execuţia lucrărilor prevăzute în proiectul de reabilitare a Incintelor II şi III va fi semnat în cursul acestei luni, urmând ca în primăvară să înceapă lucrările de descărcare arheologică şi cele de reabilitare. Se estimează că lucrările vor fi finalizate până în primăvara anului viitor. Chiar dacă semnarea contractului este o veste bună, problema majoră a administraţiei locale rămâne Incinta I pentru care singura sursă de finanţare identificată este bugetul local, iar costurile se ridică la aproximativ 4,6 milioane de euro. Dacă lucrările la Incintele II şi III nu se vor desfăşura în paralel cu cele la Incinta I, asupra celei din urmă există riscul să se mai poată interveni doar cu… elicopterul. “Am dat sfoară în ţară şi am cerut sprijin de la guvern şi de la parlamentarii din colegiu ca să facem rost de bani pentru elaborarea SF şi a Proiectului Tehnic. Nu înţeleg de ce proiectul a fost împărţit în două. Dacă lucrările la toate cele trei incinte nu se vor desfăşura în paralel, atunci vom avea o problemă”, a precizat primarul municipiului Deva. Potrivit deputatului Bogdan ţîmpău, Cetatea Devei va beneficia de fonduri pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic de la Ministerul Culturii prin Institutul Naţional al Patrimoniului.
Nu am reuşit să aflăm câte fonduri s-au scurs de-a lungul anilor din bugetul local pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate, cercetări arheologice şi lucrări la Incinta I în conturile unor societăţi obscure. Promitem să revenim cu detalii.
(Foto: Lucrările de reabilitare a Cetăţii Devei s-au desfăşurat în ritm de melc, monumentul fiind scos de patru ani din circuitul touristic)
