CEH – gândit de politicieni pentru a fi distrus tot de ei
Sindicaliştii din cadrul Termocentralei Mintia nu par (încă) foarte alarmaţi de decizia Gărzii de Mediu Hunedoara de a dispune încetarea activităţii acesteia. Deşi recunosc că factorul politic a adus unitatea în situaţia dezastruoasă în care se află, ei aşteaptă soluţii tot de la politicieni şi chiar mai speră că acestea vor fi favorabile energeticienilor.
Deocamdată, conducerea CEH încearcă să câştige timp prin tertipuri de procedură judecătorească. Sunt toate şansele ca Mintia să fie oprită în plină iarnă.
Miercuri, Garda de Mediu Hunedoara a dispus oprirea termocentralei Mintia pe motiv că aceasta nu deţine autorizaţie integrată de mediu, reluarea activităţii urmând a fi posibilă doar după conformarea la legislaţia în domeniu. Investiţiile necesare pentru a se ajunge într-o asemenea fază la Mintia se ridică la 80 de milioane de euro, bani pe care nu-i are.
Agonie prelungită în speranţa unei minuni
A doua zi după dispoziţia Gărzii de Mediu (venită în urma unui control ordonat de la Ministerul Mediului), conducerea CEH a contestat procesul-verbal de constatare în instanţă, fapt care, în opinia managerilor complexului, face ca dispoziţia Gărzii să nu producă efecte (deşi unii specialişti în domeniu spun că, totuşi, activitatea ar trebui suspendată până la o decizie judecătorească, iar nerespectarea dispoziţiei dată de comisarii de mediu se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani). Cauza nu va intra pe rol în iulie şi august, pentru că sunt cele două luni de vacanţă judecătorească. La primele termene se vor cere tot felul de clarificări, deci în septembrie şi octombrie o sentinţă este puţin probabilă. Sentinţa se cunoaşte însă de pe acum: din punct de vedere strict legal, Garda de Mediu are dreptate, iar judecătorii lucrează doar cu legea. De aceeaşi părere este şi vicepreşedintele Sindicatului „Muntele”, Cristian Iştoc: „Cei de la Garda de Mediu, de data asta, sunt «pe lege», cum se spune. Cred că o decizie judecătorească va veni undeva la iarnă. Sperăm ca atunci să se dea o derogare pe o perioadă scurtă. Cea mai probabilă soluţie va fi să funcţionăm doar pe gaz, pentru a produce doar apă caldă şi căldură, fără curent electric, dar soluţia aceasta nu asigură venituri suficiente. Decizia este în ograda politică”.
Un rezultat „cu virgulă şi multe zecimale”
Iştoc, care este preşedinte al departamentului energetic din sindicatul reprezentativ la nivelul CEH, spune că demersul Ministerului Mediului reprezintă, în opinia lui, o tentativă a PSD de a închide Complexul fără să-şi asume politic decizia. Fără termocentralele de la Mintia şi Paroşeni, minele din Valea Jiului nu vor mai avea pentru cine să mai producă: „CEH a fost înfiinţat politic, PSD şi-a atras atunci laudele, la înfiinţare, apoi Complexul a funcţionat cu manageri numiţi politic, iar acum se încearcă închiderea lui fără asumarea politică a unei asemenea decizii”.
Paradoxal, în aceeaşi zi în care Garda de Mediu dispunea, practic, închiderea termocentralelor de la Mintia şi Paroşeni, Guvernul decidea printr-o hotărâre alocarea unei prime tranşe de 97 de milioane de lei din ajutorul de stat în valoare de 167 de milioane. Banii merg însă strict pentru plata certificatelor de CO2 pe care Mintia este obligată să le achiziţioneze şi, ce mai rămâne, pentru plata unor restanţe către furnizori. Aceeaşi destinaţie o va avea şi restul ajutorului acordat de stat.
Liderul Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva, Ionel Ticula, declară: „Pe de o parte Garda vine şi ne spune să oprim activitatea, iar în aceeaşi zi Guvernul dă 97 de milioane din ajutorul de stat. Îmi cam dă cu virgulă şi cu multe zecimale, dacă-mi permiteţi exprimarea. Totul depinde de factorul politic. Dacă până-n iarnă nu reuşim să facem reparaţia capitală la Grupul 3, pot să apară incidente în alimentarea cu apă caldă şi căldură a Devei, la iarnă. Grupul 1 e casat, Grupul 2 se închide pe 31 decembrie, grupurile 4, 5 şi 6 trebuie retehnologizate. Sper ca-n lunile următoare clasa politică să se trezească şi să se ia măsuri. Spun asta pentru că statul este patronul termocentralei, nu sunt nici eu, nici dumneavoastră. În plus, în zona de vest a ţării, există doar Mintia ca producător mare de energie. În cazul unei avarii de sistem, când o decizie trebuie luată în câteva secunde, fără Mintia, de unde se ia energie electrică? Importăm?”.
Ambii lideri sindicali de la Mintia spun că, deocamdată, atmosfera în rândurile celor 1.200 de salariaţi este liniştită, vestea acordării ajutorului fiind considerată mult mai importantă, pe moment, decât decizia de suspendare a activităţii emisă de Garda de Mediu.
CEH – istoria unui faliment
Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinţă în decembrie 2012 (pe când PSD conducea deja de luni bune Guvernul României). CEH a apărut, practic, prin „alipirea” termocentralelor de la Mintia şi Paroşeni de exploatările miniere considerate viabile din Valea Jiului. În aprilie 2013, Complexul Energetic Hunedoara a fost pus să concureze pe piaţa liberă de energie. În acel moment au început să apară pierderile şi datoriile imense, milioane de euro pe lună. Într-o medie anuală, pentru fiecare megawatt produs, CEH pierde 200 de lei din cauza tehnologiilor învechite şi a personalului supra-dimensionat. Concedierile făcute în ultimii doi ani au fost, simbolice, comparativ cu pierderile înregistrate. La finele anului trecut, CEH avea datorii către stat şi furnizori în valoare de peste 900 de milioane de lei. Acum datoriile sunt estimate la 202 milioane de euro iar pierderile la 225 de milioane de euro.
În vara anului trecut, reprezentanţii conducerii CEH de la acea vreme încă mai îndrăzneau să spună că, dacă se fac investiţii în retehnologizare, Complexul ar putea deveni rentabil în 2017 – 2018. Investiţiile au întârziat să apară. Licitaţia pentru retehnologizarea minelor a fost anulată. Guvernanţii au minimalizat situaţia extrem de gravă în care se afla deja sectorul minier şi chiar au reuşit să-i înşele pe angajaţii CEH şi nu numai, anunţând un contract de retehnologizare a termocentralei Mintia încheiat cu o mare companie chineză. Aceiaşi guvernanţi s-au trezit apoi că acel contract e mai bine să fie anulat.
În ultimii ani, presa locală şi centrală a vorbit despre achiziţii de cărbune dubioase făcute de termocentrale în 2011 şi despre contracte păguboase ale CEH cu diferite firme. Noul ministru al Energiei, Andrei Gerea, spune că a făcut trei sesizări penale, însă fără să dea detalii. În mod sigur, pentru soarta CEH, aceste sesizări sunt tardive.
