glasul-hd.ro Web analytics

Administrație

Cât implică primăriile cetățenii în proiectele locale

S-au făcut legi, programe, strategii, proiecte din bani europeni pe tema transparenței decizionale, a implicării cetățenilor în luarea deciziilor care-i privesc. Ei votează politicieni care să-i reprezinte în primării și consilii locale, ai lor sunt banii care se duc pe investiții și contracte. Prin urmare, cetățenii ar trebui să fie mult mai vizibili și mai implicați în procesul administrativ. Așa a apărut ideea de bugetare participativă.

Primăria Cluj-Napoca a lansat în premieră în România un model funcțional de bugetare participativă. A fost o inițiativă prin care s-a dorit și s-a reușit ca ideile şi iniţiativele comunităţii să se manifeste şi să se transforme în realitate. Bugetarea participativă, așa cum a fost gândită de administrația clujeană, este un proces deschis şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local.
„Gândiți-vă la bugetul familiei dumneavoastră și la modul în care vă dobândiți și vă cheltuiți banii. Apoi, imaginați-vă o familie de câteva mii de ori mai mare (comunitatea locală în care trăiți și munciți) care are de colectat și de cheltuit o sumă mai mare de bani (bugetul local)”, explică reprezentanții municipalității clujene.
Asta ar fi ideea bugetării participative. Modelul a început să fie adoptat și în județul Hunedoara, dar majoritatea primăriilor nu pun la dispoziția cetățenilor acest instrument util de colaborare cu comunitatea locală.

Proiecte lansate sau în pregătire

Din 14 primării de orașe și municipii din județ, doar două au lansat, până în prezent, proiecte de bugetare participativă pentru cetățeni.
Primăria Deva este prima administrație locală din județ care a introdus bugetarea participativă. Consiliul Local Deva a aprobat anul trecut introducerea acestei inițiative la nivel administrativ începând cu acest an. Proiectele propuse de cetățeni s-au depus în perioada 14 – 28 februarie, analizarea și selecția lor s-a făcut în perioada 1 – 15 martie și au fost votate on-line în perioada 15 – 30 martie. Șase proiecte pe care cetăţenii le-au ales pentru oraşul lor au fost desemnate câștigătoare și vor fi realizate de municipalitate după întocmirea documentaţiilor tehnice și aprobarea proiectelor în ședințele Consiliului Local Deva.
Primăria Petroșani a lansat recent un proiect de bugetare participativă. Cetățenii din Petroșani interesați să-și aducă contribuția la administrarea orașului lor pot propune proiecte până în 26 mai. Proiectele vor fi analizate în perioada 27 mai – 14 iunie, iar votul pentru propunerile eligibile se va desfășura în perioada 24 iunie – 7 iulie.
Primăria Hunedoara a început în decembrie anul trecut un proiect de bugetare participativă și se estimează că va fi lansat în decembrie anul viitor. Primăria a semnat un contract de 2,4 milioane de lei cu Ministerul Dezvoltării Regionale, co-finanțat din Fondul Social European și bugetul național, prin care vor fi realizate mai multe soluții informatice integrate pentru simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației. În cadrul acestui proiect este inclusă și bugetarea participativă după modelul Primăriei Cluj-Napoca.

Priorități la buget sau probleme cu el

Primarul Orăștiei, Ovidiu Bălan, spune că administrația pe care o conduce nu a introdus bugetarea participativă. „Nu ne permite bugetul. Trebuie să asigurăm co-finanțarea la proiectele pe fonduri europene”, spune primarul. Potrivit acestuia, Primăria Orăștiei are contracte de 27 de milioane de euro finanțate din fonduri europene, în perioada 2017 – 2019 fiind semnate 16 contracte cu finanțare europeană.
Primarului din Hațeg, Marcel Goia, i se pare o inițiativă binevenită bugetarea participativă, dar nu o vede realizabilă acum în orașul său din motive care țin de buget. Primarul spune că pentru orașe mici, ca Hațegul, este dificil să rămâi pe linie de plutire din punct de vedere financiar ca administrație. E dificil să asiguri plățile și cheltuielile administrației locale, trebuie asigurată partea de co-finanțare la proiectele din fonduri europene (5 contracte sunt în derulare în prezent în Hațeg). „Ideea de bugetare participativă este bună. Și noi știm ce vor oamenii, pentru că într-un oraș mic cunoști lucrurile pe care oamenii le vor rezolvate: parcări, locuri de joacă, reabilitări de străzi etc. Dar ne trebuie și bani pentru aceste lucruri”, a declarat Marcel Goia.
Emil Rîșteiu, primarul Simeriei, spune că, din punct de vedere bugetar, administrația pe care o conduce este pe minus cu 800.000 de lei. „Efectiv nu mă pot gândi la altceva decât cum să asigurăm contribuția pe co-finanțări”, spune Rîșteiu. Primarul consideră bună ideea de a da posibilitatea cetățenilor să vină cu propunerile lor de proiecte pentru oraș. „În momentul în care există o susținere și doar morală din partea cetățenilor pentru a realiza ceva, este deja o șansă mult mai mare ca acest lucru să se realizeze”, consideră primarul Simeriei.

Reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara susțin că trebuie făcută o analiză dacă bugetarea participativă poate fi aplicată și la nivelul unei administrații județene. În timp ce o administrație locală se adresează țintit unei comunități dintr-o singură unitate administrativă (orașul sau comuna cu localitățile aparținătoare), un consiliu județean gestionează o infrastructură, proiecte și instituții la nivelul întregului județ. O problemă ar fi să nu se considere anumite comunități discriminate în fața altora care ar primi finanțare pe un proiect de bugetare participativă. Președintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, s-a declarat deschis la ideea de a implica cetățenii în procesul decizional și, dacă modelul bugetării participative poate fi adoptat cu succes în administrația județeană, va susține acest demers.