glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

Banii (publici), fotbalul şi microbiştii

Unele primării din judeţ îşi schimbă abordarea, mai mult de nevoie, aplicând un model apărut la Simeria, cu cinci ani în urmă

În 2013, edilii din Simeria au decis să susţină financiar şi logistic doar echipele de copii şi juniori, pentru că aşa li s-a părut mai corect să folosească banii comunităţii. Numărul copiilor care au început să facă sport creşte de la un an la altul
În 2013, edilii din Simeria au decis să susţină financiar şi logistic doar echipele de copii şi juniori, pentru că aşa li s-a părut mai corect să folosească banii comunităţii. Numărul copiilor care au început să facă sport creşte de la un an la altul

Primarii din Deva şi Hunedoara nu mai prea vor să fie un fel de „Gigi Becali mai mici”. Microbiştii strigă pe site-urile de socializare că vor echipe în Divizia B şi-i învinuiesc pe primari că nu dau, de la bugetul local, 1 sau 2 milioane de euro pe an pentru asta. Deva este ultimul oraş părăsit de „febra” fotbalului „de înaltă clasă”. Abordarea pare că se schimbă. Hunedoara dă impresia că a pornit pe un drum pe care Simeria a plecat încă din 2013, dar doreşte să-şi menţină echipa de seniori.

Când vine vorba de fotbal, în judeţ, nostalgiile ies la iveală şi se transformă rapid în dispute verbale: „Corvinul sau Jiul, care a fost mai tare?”, „De ce nu mai avem echipă ca pe-atunci?”, „De ce nu dă Primăria (Deva, Hunedoara, Petroşani etc…) pentru fotbal, s-avem şi noi echipă?!”. Mai ales la ultima idee, în ultimii 15 – 20 de ani, primarii au aderat, mai ales în campaniile electorale. Comunităţile s-au schimbat însă, în ultimii cinci ani, par ceva mai atente la cum se folosesc banii din bugetele locale.

Simeria a ales copiii

În urmă cu 10 ani, nu mai departe, sume importante de bani alocate echipei locale de fotbal din bugetul Primăriei erau o normalitate. La Simeria „normalitatea” a început să se schimbe prin 2013. Emil Rîşteiu, ales primar în 2012, a pus problema aşa: „Ce facem? Dăm miliarde de lei (vechi) pentru o echipă de seniori, formată din 20 de jucători, dintre care puţini sunt din oraş să joace în Liga a patra, echipă care nu face nicio minimă performanţă, sau dăm bani pentru câteva sute de copii, copiii noştri, din Simeria, să-i ajutăm să se dezvolte frumos şi din punct de vedere fizic şi psihologic?!”. S-a mers pe varianta a doua. După cinci ani, Simeria are un centru de copii şi juniori mai bun decât Deva (reşedinţă de judeţ, municipiu cu pretenţii), poate chiar mai bun şi decât cel de la Hunedoara (oraş cu tradiţie fotbalistică). Mai mult, „Clubul Sportiv Municipal CFR Simeria”, nu se mulţumeşte doar cu fotbal. Are şi secţii de handbal şi karate, iar acum se pregăteşte să înfiinţeze şi una de baschet. 230 de copii din oraş, satele aparţinătoare, dar chiar şi din alte localităţi ale judeţului, sunt înscrişi la fotbal, 40 la handbal şi 40 la karate. Bugetul anual al clubului e de aproximativ 600.000 de lei. „Echipa de seniori ne costa mai mult de jumătate din acest buget. S-a mers pe ideea: de ce să dăm banii ăştia pentru 20 de fotbalişti seniori când, cu aceeaşi sumă, putem ţine mai multe grupe de copii şi putem dezvolta şi alte secţii sportive?! În 2013, era o stare de derută în Simeria. Copiii nu veneau spre stadion. Acum lucrurile s-au schimbat. Avem chiar două terenuri de fotbal”, spune preşedintele clubului amintit, Vasile Hriţac. „Cine poate şi vrea să facă performanţă, o poate face la Simeria, până la 18 ani. Cine nu, măcar a făcut sport şi şi-a dezvoltat abilităţile”, e o altă idee de bază aplicată aici. La Simeria au început să apară şi performanţele. Câţiva copii au deja semnate contracte cu FCSB (apare astfel şi perspectiva unor câştiguri financiare viitoare pentru club), alţii sunt selecţionaţi în reprezentativele naţionale pe categorii de vârstă, iar unele grupe ocupă locuri fruntaşte la competiţii regionale şi naţionale. E un câştig, dar faima nu e cea mai importantă. „Până în 2020, domnul primar şi cu mine ne dorim ca 70 la sută dintre copiii din Simeria să fie angrenaţi ori în activităţile artistice de la Centrul Cultural, ori în cele sportive de la club”, adaugă Hriţac.

Hunedoara nu se poate desprinde de trecut

Cei mai virulenţi microbişti nostalgici sunt la Hunedoara. Pe reţelele de socializare încă mai apar mesaje de genul „Vrem Corvinul 1921 înapoi”. Niciunul dintre ei, înainte de a posta astfel de mesaje, nu priveşte pe malul celălalt al râului Cerna, pentru a-şi aminti că nu mai există un mastodont industrial, combinatul siderurgic cu 20.000 de angajaţi, care să susţină o echipă de Liga 1. Nici măcar o echipă de Liga a II-a nu ar putea să apară prea curând aici, pentru că bugetul minim pentru acest nivel ar fi de 1 milion de euro. La peste 200 de străzi încă neasfaltate, să dai 1 milion de euro pe sezon de la bugetul local, e riscant, din punct de vedere electoral. Câştigi susţinerea celor câteva sute de suporteri care mai merg la stadion, dar rişti să o pierzi pe cea a miilor de hunedoreni care îşi rup maşinile decum pleacă din parcare, sau ies pe poarta casei (în funcţie de zona în care locuiesc).
Fotbalul la Hunedoara s-a reorganizat, anul trecut. „Funcţionează” sub tutela unui club sportiv municipal înfiinţat de Primărie. Este, deocamdată, singura secţie „populată” a clubului. În curând, spune primarul Dan Bobouţanu, se va înfiinţa şi una pentru box. „Ne dorim să menţinem echipa de seniori pentru ca acei copii care ajung la 18 ani să aibă unde să activeze în continuare. Nu ascund că un obiectiv pe termen mediu ar fi promovarea în Liga a II-a. Avem şi la box doi performeri care au ajuns la 18 ani şi care nu mai au unde să activeze în judeţ. Înfiinţăm o secţie de box sub conducerea profesorului Ilie Captari. Ar fi oarecum incorect ca noi să creştem sportivi şi să-i pierdem, pur şi simplu, când ajung la vârsta majoratului”, adaugă Bobouţanu.
Centrul de copii şi juniori de la Hunedoara are 220 de sportivi (cu 10 mai puţini decât cel de la Simeria – oraş de şapte ori mai mic). Preşedintele CSM Hunedoara, Sorin Cimpoca spune însă că performanţele de aici sunt comparabile cu cele de la Simeria. Şi aici sunt grupe de copii care au rezultate, şi aici sunt cazuri de adolescenţi de care FCSB este interesată în a-i prelua. Doar că la Hunedoara se doreşte menţinerea unei echipe de seniori. Însă nu cu orice cost: „Echipa a promovat în Liga a III-a folosind juniori formaţi la Hunedoara. Şi acum sunt doar doi jucători din Deva şi unul din Petroşani (plus unul din Brad, Iulian Tecsi – n.red.). Pe de altă parte, nu o să aducem jucători pentru care să plătim zeci de mii de euro, iar copiii noştri să nu joace. Cam asta este şi abordarea noastră”, spune Sorin Cimpoca.
Până una-alta, primăria alocă aproape 1 milion de lei pe an pentru secţia de fotbal al CSM Hunedoara. Cu toate astea, de multe ori, copiii şi juniorii trebuie să se antreneze pe vechiul şi denivelatul teren al stadionului „Constructorul”, pentru că în baza sportivă din jurul stadionului „Michael Klein” există un singur teren de antrenament cu iarbă.

Deva, între o tentativă eşuată şi un viitor incert

Când s-au instalat la conducerea Primăriei Deva, Mircia Muntean şi „secundul” său, Răzvan Mareş, anunţau un nou proiect fotbalistic în reşedinţa de judeţ. S-au alocat bani de la bugetul local, s-au făcut transferuri de fotbalişti, s-au adus antrenori şi… nimic. Promovarea-minune în Liga a II-a n-a mai apărut. Nici nu prea mai are şanse să apară, după cum spun şi jurnaliştii de sport din judeţ (câţi au mai rămas). „Centrul de Excelenţă” înfiinţat de Primăria Devei împreună cu FRF, încă dinainte de 2016, s-a desfiinţat. Terenul sintetic pregătit pentru el e şi acum neterminat. Florin Oancea spune că lucrarea se va finaliza „pentru 80 la sută e deja gata”. Noul primar plusează, dar nu la capitolul fotbal: „Vom amenaja şi o pistă de atletism, cu tartan, omologată pentru competiţii, pentru că sunt mulţi deveni care şi-ar dori să alerge şi nu au unde”.
Pentru sezonul 2018 – 2019, Primăria Devei a alocat secţiei de fotbal CNS Cetate 700.000 de lei, după cum spune Adrian Liga, directorul colegiului cu profil sportiv sub a cărui tutelă funcţionează şi echipa de seniori. În ce priveşte abordarea pe termen mediu, situaţia pare neclară. A fost o încercare de performanţă în fotbal în „era Muntean – Mareş”, şeful Primăriei s-a schimbat, iar şefii de la CNS Cetate aşteaptă „ordine”. „În ce priveşte echipa mare, e o decizie care trebuie luată de executivul Primăriei şi de Consiliul Local. Sunt şi la noi vreu 200 de copii care trebuie să aibă unde juca după ce termină junioratul. O ligă superioară înseamnă şi costuri mai mari. Pentru noi, poate să fie şi într-un fel şi în altul. La Deva nu se cheltuie nicidecum mai mult pentru fotbal decât se cheltuie în alte oraşe. Momentan, la Deva nu sunt ambiţii de Liga a II-a. Rămâne de văzut ce se doreşte din partea Primăriei şi a Consiliului Local”, spune Adrian Liga.