Ideea conurbaţiei nu moare, se transformă

Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, spune că juriştii instituţiei pe care o reprezintă analizează prevederile statutului unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) întocmit cu ani în urmă, la nivelul Consiliului Judeţean, ce avea ca scop final, într-o a doua fază, realizarea conurbaţiei „Corvina”, o temă despre care se discută episodic din 2005 încoace.

„Există un statut al unui ADI Corvina încă de pe vremea-n care preşedinte al Consiliului Judeţean era domnul Mircea Moloţ. Era gândit după şablonul ADI-urilor înfiinţate pentru apă, deşeuri, câini comunitari, toate acestea trei fiind funcţionale deja de ani buni. Noi acum analizăm acest statut al ADI-ului Corvina şi încercăm să-l aducem la condiţiile şi cerinţele din 2019. În momentul de faţă, cele patru oraşe se dezvoltă fiecare pe cont propriu, dar dezarticulat şi necoordonat. De exemplu, între Deva şi Hunedoara avem un litigiu administrativ inutil: în capătul unei străzi din Cristur se construiesc case care, fizic, sunt pe teritoriul municipiului Hunedoara, dar proprietarii lor plătesc impozit pentru ele la Primăria Deva.
Avem mii de oameni care pleacă din Călan şi Hunedoara la muncă în Deva ori Simeria, sau invers. Social şi economic, oraşele sunt interconectate. Sunt şi vor fi axe de finanţare europeană pentru aglomerările urbane. De ce să nu încercăm să le accesăm? Am discutat pe tema aceasta cu primarul oraşului Simeria, domnul Rîşteiu (membru PSD – n.red.) şi mi-am propus să discut şi cu domnii Adrian Iovănesc şi Florin Oancea (ambii membri ai PNL – n.red.). Sunt oameni cu care se poate discuta, dincolo de apartenenţa politică. Trebuie să ne aşezăm la masă şi să vedem dacă ideea activării unui ADI care să asigure o dezvoltare coordonată a celor patru oraşe şi a comunelor dintre ele ar fi una bună sau nu. Asta într-o primă fază. Dacă se impune, se poate discuta şi despre o a doua fază, cea a unei eventuale unificări administrative”, declară Bobouţanu. Primarul Hunedoarei spune că nu se teme că va fi acuzat că încearcă să „confişte” ideea lansată în spaţiul public de liberali, în urmă cu mai bine de un deceniu: „Dacă vrem cu adevărat bine comunităţilor pe care le reprezentăm nu trebuie să ne împiedicăm de apartenenţe politice şi trebuie să fim deschişi la ideile care aduc progres. Se vorbeşte despre conurbaţii la Ploieşti, la Suceava şi în alte puncte ale ţării”.

Rîşteiu: „Un ADI cu şase membri ar putea fi mai eficient”

Primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu, declară că, pe termen mediu şi lung, ideea avansată de Dan Bobouţanu ar putea da roade. Cu anumite condiţii însă: „Avem acum mai multe ADI-uri, cu zeci de membri, asociaţii care încă nu au suficientă autonomie decizională. Cred că doar ADI-ul pentru câinii fără stăpân funcţionează aproape de parametrii doriţi de toată lumea. Un ADI cu doar şase membri (oraşele Hunedoara, Călan, Simeria şi Deva, alături de comunele Băcia şi Peştişu Mic – n.red.) ar putea fi mai eficient. Dar pentru asta trebuie mers pe nişte principii corecte de la bun început. Apoi trebuie să avem o conducere eficientă a acelui ADI, la care noi (primarii – n.red.) să venim cu cerinţe, iar conducerea asociaţiei să încerce să le transpună în practică. O altă condiţie este ca liderii politici să treacă peste orgolii astfel încât ideea să le fie explicată corect şi complet cetăţenilor, iar demersurile de comunicare să nu vizeze alegerile viitoare ci realizarea în sine a ideii, pe termen mediu şi lung”.

Oancea susţine ideea

Primarul Devei, Florin Oancea (viceprimar al reşedinţei de judeţ în perioada 2004 – 2010), spune că în urmă cu aproape un deceniu ideea conurbaţiei nu s-a putut materializa şi din cauză că a fost „îmbrăcată politic”, iar de data aceasta ar fi nevoie ca interesul administrativ să primeze, iar cel politic să nu conteze (în 2008 liberalii din judeţ şi-au făcut campanie cu sloganul „Un oraş de formula 1” – aluzie la conurbaţia Corvina care ar deveni, prin unificare administrativă, oraş de rangul I – n.red.). „Ideea activării ADI-ului Corvina mi se pare una excelentă şi sunt dispus oricând să particip la discuţii. E vorba aici despre dezvoltarea zonei în următorii 30 – 40 – 50 de ani. Trebuie mai întâi luată o decizie politico-administrativă, după care juriştii să găsească formula legală cea mai potrivită pentru realizarea conurbaţiei. Dacă am explica pe larg cetăţeanului care sunt avantajele dar care sunt şi micile dezavantaje ale unei conurbaţii, sunt sigur că un referendum ar avea succes. Pe termen mediu şi lung eu sunt convins că asta este direcţia de urmat, a unificării administrative. În perioada 2004 – 2008, ideea conurbaţiei nu a avut succes şi din cauză că a fost îmbrăcată politic. Când îţi faci un plan important, nu-l poţi face uitându-te doar la vârful pantofului, ci trebuie să ridici privirea şi să vezi departe. Putem avea o calitate mai bună a vieţii în zona de centru a judeţului doar dacă avem o conurbaţie”, a declarat, ieri, Florin Oancea.

Adrian Iovănesc, un pic mai sceptic

Primarul oraşului Călan, Adrian Iovănesc, manifestă în continuare un oarecare scepticism când vine vorba despre conurbaţie. Mărturiseşte că a crezut în idee, în primii ani de la lansarea ei (perioada 2004 – 2008), apoi a încetat să mai creadă din cauză că nu s-au făcut destui paşi concreţi spre concretizarea ei. „Am susţinut ideea unei conurbaţii de la bun început. S-au făcut câteva documentaţii şi-apoi nimic concret. Dacă se face un ADI aş fi de acord, dar nu cu un ADI în care să urmărim doar crearea de locuri călduţe pentru prietenii noştri. Aş fi de acord cu un ADI care să aibă angajaţi doar doi-trei specialişti care să ne facă o strategie şi care să ne spună, pe etape, în paşi concreţi, ce avem de făcut. În paralel trebuie să explicăm şi populaţiei ce ar însemna acest ADI şi ce ar însemna o conurbaţie, pentru că lumea nici acum nu cunoaşte bine subiectul. Sunt multe puncte comune ale celor patru oraşe de discutat. Primul obiectiv ar trebui să fie atragerea de finanţări pentru proiecte comune, abia apoi s-ar putea discuta de o conurbaţie”.

2005 – 2008 – o abordare prea abruptă

La finele anului 2005, Mircia Muntean şi Mircea Moloţ (pe atunci prieteni şi membri ai aceluiaşi partid – PNL) declarau la televiziunile locale că „în 2008 sperăm să avem o singură administraţie, să alegem un singur primar pentru oraşele Deva, Hunedoara, Simeria şi Călan”. Luaţi oarecum prin surprindere, locuitorii fiecărui oraş au avut tendinţa de a respinge ideea. Asta pentru că ea nu a fost mai întâi explicată pe larg, aşa cum ar fi trebuit. Nimeni nu a „pregătit terenul”. În 2007 – 2008 s-a întocmit un Plan Urbanistic Zonal al viitoarei conurbaţii „Corvina”. Abia după aceea s-a modificat şi legislaţia astfel încât, în urma unui referendum, unificarea administrativă a două localităţi să fie, teoretic posibilă. „Corvina” nu a ajuns niciodată aproape de momentul referendumului pentru că, între timp, interesul politic pentru subiect a scăzut. Apoi a venit şi exemplul descurajant de la Oradea, unde municipiul amintit nu s-a putut uni administrativ cu o comună limitrofă pentru că la referendumul organizat odată cu alegerile locale din 2012 prezenţa la vot a fost mai mică de 50 la sută (deşi 70 la sută dintre cei prezenţi s-au declarat de acord cu ideea). O serie de întâniri pe tema conurbaţiei a mai avut loc şi în „legislatura locală” trecută, între primarii de la acea vreme ai oraşelor Deva, Hunedoara şi Simeria, dar nu s-a înregistrat niciun progres.

Citeşte şi:
https://glasul-hd.ro/initiativa-de-ochii-lumii-ideea-unei-strategii-deva-hunedoara-simeria-calan-murit-fasa/
https://glasul-hd.ro/cum-a-omorat-politica-una-dintre-putinele-idei-bune-pe-care-le-au-produs-politicienii-hunedoreni-conurbatia-corvina/
https://glasul-hd.ro/conurbatiile-redevin-tema-de-campanie/