Obiceiuri şi tradiţii. Irozii din Hărţăgani colindă naşterea lui Iisus Hristos

În satul hunedorean Hărţăgani din comuna Băiţa, obiceiurile din noaptea de Ajun sunt păstrate cu sfinţenie. Dacă cei mai mici băieţi din sat merg cu Steaua, Lumea sau cu Viflaimul, flăcăii mari colindă cu unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri şi anume “mersul cu Irozii”.

Odată ce începe Postul Naşterii Domnului băieţii mai mici şi mai mari din Hărţăgani încep să se organizeze în cete pentru a colinda încă din Ajun pe la casele gospodarilor. Cei care vor face parte din ceata de Irozi îşi stabilesc o locaţie unde se întâlnesc pentru repetiţii dar şi pentru a-şi realiza costumele specifice fiecărui personaj, pentru ca în noaptea de Ajun să ofere gazdelor un spectacol de excepţie.
“Ne bucurăm de faptul că la noi în sat cei tineri încă mai preţuiesc tradiţiile păstrate din bătrâni. Atât cei mici, cât şi cei mari se organizează singuri în cete de colindători, şi în niciun an nu s-a întâmplat să nu avem câte un grup de co­lindători. Băieţii mai mici, adică cei care nu sunt la liceu, se organizează după caz în trupe care merg cu Steaua, Viflaimul sau Lumea. Aceştia se strâng din timp şi îşi creează fie din beteală şi hârtie glasată steaua, sau bise­ricuţa pentru Viflaim. În schimb, cei mari îşi stabilesc o gazdă la unul dintre ei acasă unde se strâng pentru repetiţii şi îşi lucrează fiecare costumele astfel încât să arate cât mai bine în ziua de Ajun”, susţine conducătorul Ansamblului folcloric “Ritmuri Zărăndene” din Hărţăgani, Gheorghe Diniş.

Copiii cu Steaua vestesc Naşterea Domnului

Primii care ies la colindat în seara de Ajun sunt copiii care merg cu Steaua. Obiceiul are o semnificaţie religioasă fiind legat de steaua care s-a arătat celor trei Magi de la Răsărit. În Hărţăgani copiii merg la colindat cu o stea mare din lemn, gătită cu hârtie co­lorată şi crenguţe de brad. “Cu Steaua merg de obicei câte doi copii. Ei poartă câte o stea şi cântă colin­de specifice obiceiului ca “Naşterea” şi “Steaua sus răsare”. Iar dacă în casa gazdei sunt fete necăsătorite colindă şi “Fecioriţa”, iar dacă sunt băieţi, “Junelul”, povesteşte Gheorghe Diniş. După cei cu Steaua ies la colindat cei cu Lumea. Acesta este un obicei specific satului Hărţăgani, unde se merge la colindat cu un glob pământesc îmbrăcat în hârtie glasată şi beteală, iar copiii au fiecare câte un rol în “minispectacolul” pe care îl susţin în fiecare gospodărie. “La Lume sunt patru băieţi, fiecare are un rol, unul e înger, unul cioban, un ievă şi un drac, toţi au costume specifice şi poartă după ei un glob pământesc frumos îmbrăcat în hârtie glasată şi alte ornamente. Îngerul intră primul în casă şi cere acordul gazdei să colinde, apoi intră şi ceilalţi şi îşi fac numărul”, adaugă Gheorghe Diniş. La Viflaim colindătorii sunt îmbrăcaţi în straie populare şi poartă o bisericuţă. “Cu Viflaimul pot merge doi sau patru băieţi, îmbrăcaţi în costum popular şi au bisericuţă decorată frumos şi aranjată. Obiceiul are colinde specifice una dintre ele fiind “Viflaime, Viflaime”, povesteşte conducătorul Ansamblului folcloric “Ritmuri Zărăndene” din Hărţăgani, Gheorghe Diniş.

Primiţi cu Irozii?

Irozii sunt, de asemenea, un obicei tradiţional de Crăciun, vechi de 2000 de ani. De regulă cu Irozii merg din casă în casă grupuri de câte şapte persoane care întruchipează fiecare câte un personaj.
“Personajele sunt întruchipate de tineri costumaţi special pentru a reda cât mai exact realitatea. Irod este îmbrăcat într-un costum roşu cu o coroană pe cap, preotul cu patrafir şi cruce, ciobanul are bundă de oaie, iar craii în costume de diferite culori cu coifuri pe cap şi înarmaţi cu săbii. Sceneta jucată de colindători redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-l cinsti pe pruncul Iisus cu aur, smirnă şi tămâie. Cătana îi raportează regelui că a prins trei oameni străini. La întrebările lui Irod, aceştia răspund că au plecat, călăuziţi de o stea, să îl caute pe împăratul care tocmai s-a născut. Irod răspunde că el este singurul împărat, după care spune în versuri cum a ordonat el tăierea celor 14.000 de prunci. Colindul are şi o parte în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile, fiecare susţinându-şi po­ziţia în legătură cu adevăratul împărat, sunt despărţiţi de personajul care îl interpretează pe cioban”, povesteşte
Gheorghe Diniş. În final, colindătorii cântă împreună şi urează sărbători fericite gazdei. Sunt re­com­­pensaţi, de obicei, cu o sumă de bani, colaci, mere şi nuci. Tinerii merg cu Irozii toată noaptea dintre Ajun şi Crăciun, şi parcurg distanţe destul de mari pentru a colin­da cât mai multe case.