Își „închiriază uterul” ca să scape de sărăcie. În România, nu există nici un fel de lege care să interzică sau să legifereze activitatea de mamă-surogat.

Lipsa banilor şi grija pentru ziua de mâine îi determină pe oameni să recurgă la acţiuni pe care, în alte ipostaze, nu le-ar face. Acesta este şi cazul a două hunedorence, una din Vulcan şi cealaltă din municipiul Petroşani, care pentru a se ridica din sărăcie, îşi pun la dispoziţie corpul, unor familii ce nu pot avea copii. Contra unei sume de bani, tinerele sunt dispuse ca, timp de nouă luni, să fie mame-purtător, pentru ca mai apoi, să dea copilul spre adopţie părinţilor biologici. Ambiguitatea acestei situaţii este dată şi de faptul că, în România, nu există nici un fel de lege care să interzică sau să legifereze activitatea de mamă-surogat.

Ca şi în orice afacere, ca totul să meargă bine, înainte de ofertă, trebuie să existe şi cel puţin o cerere. Aşa se întâmplă şi în cazul mamelor-surogat. Pe un forum din spaţiul virtual, zilele trecute am descoperit un anunţ al unei hunedorence, care, alături de soţul său, este dispusă să plătească o femeie, pentru a-i aduce pe lume copilul. Acolo, Andreea74, așa cum este numele ei pe forumul respectiv, își spune păsul. „La vârsta de 25 de ani, la trei ani după ce m-am căsătorit cu soţul meu, am pierdut prima sarcină. Până la 30 de ani, am mai rămas însărcinată de trei ori, dar de fiecare dată, în luna a patra, sufeream un avort spontan. Deşi am făcut foarte multe analize şi teste, până la 42 de ani, cât am acum, nu am mai reuşit să am un copil, pentru că de fiecare dată pierd sarcina. Corpul meu nu acceptă în el un altul străin. Ne dorim un copil din tot sufletul, dar îl vrem să fie al nostru, nu să fie adoptat”, scrie Andreea, o femeie din Simeria. Aceasta este dispusă să ofere chiar și 25.000 de euro unei mame-surogat, dispusă să-i aducă pe lume copilul.

Mama-surogat: „Pentru fetiţa mea, fac orice!”

De cealaltă parte a baricadei, stau alte două femei. Prima, Alina, este din Vulcan, iar cealaltă, Simona, din Petroşani. Ambele au postat, pe Internet, anunţuri de mică publicitate, prin care fac public faptul că vor să fie mame-surogat, contra unei sume de bani. „Povestea mea este una destul de tristă. Am 22 de ani, părinţii mi-au murit, am o fetiţă de aproape trei anişori şi tatăl ei ne-a părăsit. Lucrez, ca vânzătoare şi am un salariu mic, de numai 1.000 lei, din care trebuie plătite toate cheltuielile, mâncarea şi hainele. Fetiţa are nevoie de multe şi, de cele mai multe ori, nu pot să i le ofer şi mă doare sufletul. Aceasta este singura mea şansă ca să îi ofer copilului meu o viaţă mai bună. Pentru ea, fac orice, dau viaţă chiar şi copilului altei femei. În anunţ, am cerut 30.000 euro, dar se poate negocia. Până în acest moment nu m-a sunat nimeni…”, ne-a mărturisit Alina. În cel de-al doilea caz, situaţia este aproximativ identică. Iar cauza problemelor este aceeași: situația financiară precară. Ne-a confirmat-o Simona, o tânără de 25 de ani din Petroșani. „Am o familie de întreţinut, soţul câştigă puţin iar eu la fel. Copilul nostru are patru ani şi are nevoie de multe lucruri. Cred că, dacă aş fi mamă-surogat, am putea ieşi din impas. Nu știu cât să cer, în funcție de om, după ce vorbesc cu el… Oricum, nu mai puțin de 15.000 de euro. Deocamdată, nu m-a contactat nimeni, dar aştept”, spune aceasta.

„Mamele-purtător”, nedefinite prin lege

Riscurile la care se supun familiile ce doresc ca urmaşul lor să fie născut de o mamă surogat, sunt foarte mari. În momentul în care mama-purtător aduce pe lume copilul, este inevitabil să se ataşeze de el şi să nu mai dorească să îl dea spre adopţie celor care au plătit-o. O sentinţă controversată dată de judecătorii Curții de Apel Timișoara, în anul 2014, a fost confirmată de o decizie emisă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Magistraţii timişoreni au stabilit că o femeie este mama naturală a copiilor născuţi de sora ei prin metoda „mamă-surogat”. CEDO a dat aceeaşi sentinţă şi în cazul a două familii franceze, aflate într-o situație similară. Mamele beneficiare au fost declarate mame naturale, nu cele purtătoare. În decizia luată s-a avut în vedere articolul 8 al convenției CEDO, care reglementează interesul superior al copilului.

Deciziile CEDO în acest domeniu ar putea da o direcție pentru reglementarea juridică a nașterilor cu mame purtătoare, în condiţiile în care nu există legislație în domeniu. Mamele-surogat pot fi sancționate doar în situația în care nu își declară toate veniturile.