2018 – anul afirmării pentru Straja. Mulţi turişti care, până acum, preferau Austria, au venit la schi în staţiunea de lângă Lupeni

Cabanierii din Straja spun că sezonul de schi care tocmai se apropie de final a fost unul dintre cele mai bune din ultimul deceniu. Din 20 decembrie şi până acum, a fost aproape imposibil să găseşti un loc de cazare liber „de pe o zi pe alta”. Responsabilii din domeniu trebuie însă să nu repete greşelile trecutului şi să ajute la investiţii noi, dacă vor ca zona să crească din punct de vedere economic.

Conform lui Emil Părău, cel mai implicat şi, poate, chiar cel mai important investitor din Straja, sezonul 2017 – 2018 a fost unul foarte bun. Capacităţile de cazare au fost mai mereu pline sută la sută, zăpadă a fost din belşug, iar deciziile luate în ultimul an de administraţia locală au adus un plus evident staţiunii. „A fost cel mai bun sezon de mulţi ani încoace. A trebuit să mai facem şi noi zăpadă artificială, dar nu atât de multă ca-n alţi ani. Apoi s-a mai şi investit cu cap. De exemplu, am pus un telescaun în locul Teleschiului 2. Acolo panta era prea abruptă, iar începătorii nu puteau urca cu teleschiul. Aşa, cu telescaunul, urcă toată lumea şi se pot folosi trei pârtii diferite. Şi Primăria Lupeni a contribuit la reuşita sezonului prin montarea barierelor şi amenajarea parcărilor la intrarea în staţiune. Nu a mai fost debandada din alţi ani, turiştii s-au putut plimba liniştiţi printre cabane şi pe drumuri. După ce s-a luat măsura asta, am constatat că foarte mulţi turişti care, până acum, spuneau că preferau Austria pentru schi, iarna asta au venit şi revenit la Straja. 70 la sută dintre maşinile din parcări sunt din Timiş, Arad, Cluj şi foarte multe din Bucureşti. E vorba despre turişti pe care i-am pierdut cu ani în urmă, când nu era ordine cam deloc în Straja, dar pe care i-am recâştigat acum”, spune Emil Părău.

Secretul preţurilor mai mici: lipsa creditelor

Proprietarul unui complex turistic şi al mai multor instalaţii de transport pe cablu din Straja spune că, la ora actuală, staţiunea hunedoreană este la un nivel mult mai ridicat în ce priveşte schiul decât orice altă staţiune din România: „Vreţi să vă spun că, în fiecare weekend, avem în jur de 100 de turişti veniţi din Braşov? Vă spun, pentru că e adevărat. Vin aici pentru că, la noi, nu se stă o oră la coadă la teleschi. Nu se stă aproape deloc. Teleschiurile sunt legate unul de celălalt, nu trebuie să te chinui să ajungi de la unul la altul. Şi sunt şase la număr. Plus că mai avem o telegondolă, pe sub care se schiază, şi trei linii de telescaun. Se schiază şi mult mai bine ca pe Valea Prahovei. Avem 26 de kilometri de pârtie şi nu e aglomeraţie. Mai sunt şi preţurile: în Poiana Braşov se schiază până la ora 17.00, şi costă 160 de lei ziua de schi. La noi costă 100 de lei şi se schiază şi pe nocturnă. Una peste alta, în Straja preţurile sunt la 50 la sută faţă de Valea Prahovei. Cum reuşim asta? Pentru că majoritatea dintre noi (investitorii din Straja – n.red.) am făcut ce-am făcut cu ce-am avut, de la un sezon la altul. Nu ne-am încurcat cu băncile. Dacă ai un credit de returnat, eşti şi stresat, dar şi presat să ridici preţurile. Noi suntem cât de cât liniştiţi şi ne vedem de treabă”.

Planuri pentru anii următori

Emil Părău crede că, acum, Straja are mare nevoie de capacităţi de cazare de patru şi cinci stele pentru a satisface şi pretenţiile clientelei cu dare de mână. Sus, în Straja nu prea mai este loc pentru construit, dar, conform investitorului, hotelurile ar putea fi construite jos, la marginea Lupeniului, dotate cu toate facilităţile necesare (spa, piscine, săli de conferinţe, restaurante etc…), iar turiştii cazaţi aici să urce în Straja doar pentru o tură, două, sau mai multe, pe pârtii. „Orice investitor care ar dori să facă asta vă asigur că e binevenit aici. În rest, noi încercăm acum să continuăm să ne dezvoltăm, tot fără credite de la bancă. La anul înlocuim teleschiul 3 cu unul modern şi sper să ne şi apucăm de o primă instalaţie de transport pe cablu spre Pasul Vâlcan. Ar fi nevoie de patru astfel de instalaţii în total. După ce Straja şi Pasul Vâlcan vor fi unite, vom avea peste 50 de kilometri de pârtie (şi va avea sens şi telegondola de la Vulcan spre pasul Vâlcan – n.red.). În acea zonă nici nu mai e nevoie de mare lucru pentru a amenaja pârtii, pentru că ele sunt deja făcute de Dumnezeu. Zăpadă şi bunăvoinţă să avem”, adaugă Emil Părău.

Solicitare rămasă „ca-n tren”

Cu trei ani în urmă, cabanierii din Straja le cereau parlamentarilor hunedoreni de la acea vreme să facă demersuri pentru „despărţirea” vacanţelor intersemestriale. În vacanţa de o săptămână din februarie, la Straja n-a fost loc liber nici măcar lunea sau marţea. Pentru ca mai mulţi copii să poată urca într-o tabără, spun cabanierii, ar trebui procedat ca în străinătate: ciclul primar şi gimnazial să aibă vacanţă într-o anumită săptămână, iar elevii de liceu într-o altă săptămână. Ar fi putut apărea astfel un fel de program „Litoralul pentru toţi”, dar numit „Schi pentru toţi” şi destinat nu vârstnicilor, ci tinerilor. Numărul copiilor care, în iarna aceasta, au învăţat să schieze la una dintre cele două şcoli specializate din Straja depăşeşte 1.200.