Simerienii, despre Emil Rîşteiu: „E un primar de nota 10”

Toate oraşele şi comunele din judeţ sunt cuprinse de febra alegerilor locale. Doar în Simeria lucrurile par a fi mai liniştite. Oraşul s-a schimbat mult în bine în ultimii patru ani, iar localnicii consultaţi de „Glasul Hunedoarei” nu doar că îi dau note de trecere primarului Emil Rîşteiu, ci îi şi acordă câte „un zece cu plus”. Pe lângă oameni, Emil Rîşteiu are de partea lui şi cifrele. Iar cifrele nu mint. Şi nu, nu ne referim nicidecum la vreun sondaj de opinie, ci la situaţii clar cuantificate în 2012 şi în 2016.

În trei ani şi jumătate ca primar al oraşului, Emil Rîşteiu a asfaltat mai mult decât au făcut-o toţi predecesorii săi din 1990 până în 2012. Până la venirea lui Rîşteiu la Primărie, în Simeria s-au asfaltat 6,5 kilometri de străzi pietruite, sau de pământ. În perioada 2012 – 2016, Primăria Simeria a asfaltat 7,2 kilometri. Asta pe lângă lucrările curente de întreţinere la străzile deja asfaltate în oraş. „Sper că lumea din Simeria nu s-a supărat prea tare că am acordat prioritate în materie de asfaltări zonelor periferice, în dauna zonelor centrale, care aveau deja asfalt. Am considerat însă că nu putem avea pretenţia unui oraş civilizat câtă vreme aveam foarte multe străzi pe care te afundai în noroaie. Am făcut aceste lucrări din bugetul local, cu finanţări prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, dar şi din economiile pe care am reuşit să le facem la alte investiţii fără să afectăm calitatea acestora.”, explică, simplu, Emil Rîşteiu.

Educaţie şi reţele: într-un mandat, cât alţii în două

În acelaşi registru poate fi judecată şi situaţia investiţiilor în şcoli. În trei ani şi jumătate de mandat al lui Emil Râşteiu, şcolile din oraş au beneficiat de un volum de investiţii egal cu valoarea alocărilor pentru acest domeniu în perioada 2005 – 2012. Asta în condiţiile în care tot Rîşteiu a fost cel care a reuşit să negocieze şi să înceapă să plătească eşalonat şi restanţele dascălilor la decontarea navetei, vechi din 2008. Cu restanţe şi mai mari s-a confruntat, la începutul mandatului, în ce priveşte lucrările de la reţeaua de canalizare. E vorba despre aproape două milioane de lei (1.036.000 restanţe, la care se adăugau lucrări efectuate dar încă nefacturate la acea dată în valoare de 900.000 de lei). „Aici a fost nevoie şi de o regândire a proiectului. Am reuşit, împreună cu colegii din Primărie, să achităm ce aveam de achitat, dar, în aceeaşi sumă, să avem şi 3,3 kilometri de reţea în plus, conectând astfel la canalizare mult mai multe locuinţe decât erau prevăzute iniţial. Practic am corectat proiectul făcut în 2006”, spune primarul. La fel a procedat şi în cazul căminului cultural din Sântandrei. Un proiect din 2010, depus la Compania Naţională de Investiţii era estimat la 3,2 milioane de lei. „Mi-am spus că e imposibil să coste atât. Am refăcut devizul general, suma a scăzut, cu aceleaşi materiale, la 1,3 milioane de lei. Primăria a avut de câştigat în sensul că nu a mai fost nevoită să-şi achite partea sa de cofinanţare. Astfel a rezultat o economie de 640.000 de lei, sumă, cred eu, importantă pentru o primărie cu venituri proprii de 8,5 milioane de lei pe an”, adaugă Emil Rîşteiu.

Copiii ca una dintre priorităţi

După ce că veniturile Primăriei sunt mici, 14 la sută dintre acestea se duc pe plata unor rate pentru credite bancare contractate de precedentele administraţii. Cea mai mare parte a acestor bani merge către acoperirea contribuţiei Primăriei la construirea Parcului de Afaceri Simeria, obiectiv administrat de Consiliul Judeţean Hunedoara, instituţie care nu a reuşit să înregistreze vreun progres vizibil cu „popularea” acestuia cu afaceri, deşi a trecut mai bine de un an de la inaugurarea sa.

Chiar şi-n aceste condiţii, lista progreselor din Simeria, dovedite cu cifre, continuă cu numărul străzilor curăţate periodic (în 2012 se măturau doar 11 străzi, acum acest lucru se întâmplă pe 30 de străzi şi se curăţau doar 4,2 km de rigole, în timp ce acum sunt curăţate rigolele de pe 9,5 kilometri de stradă). Suprafaţa de zone verzi (cosite acum de trei ori pe an, nu doar o dată, ca până în 2012) s-a triplat, în timp ce costurile au crescut doar cu 50 la sută.

Progrese s-au înregistrat nu doar în plan strict edilitar, la Simeria, din 2012 şi până acum. Clubul Sportiv CFR Simeria şi-a dublat numărul de sportivi (de la 100 la 200), fiind vorba doar despre copii şi juniori. Tot aici au apărut şi secţii noi (handbal, tenis şi baschet) pe lângă cele de fotbal şi karate. O evoluţie similară este semnalată şi în cadrul Centrului Cultural. Alţi 200 de copii activează aici în 10 ateliere cu specializări diferite, de la limbi străine şi pictură, până la dans sportiv şi pian.

Dacă am fi ştiut aceste cifre înainte să mergem pe stradă întrebându-i pe localnici ce părere au despre primarul lor, nu ne-am mai fi mirat aşa de tare la răspunsuri de genul celui dat de o doamnă care a dorit să rămână anonimă: „Domnule, eu nu iau şi nici nu dau de la mine. Da’ să ştiţi că-i un primar de nota 10! Din 74 stau pe strada asta şi o trebuit să vină domnu’ Rîşteiu primar să ne scoată pă tăţ’ din noroaie. Şî cu asta am zâs tăt”.

Şase priorităţi

Emil Rîşteiu: „Când m-am instalat ca primar, m-am trezit în braţe cu o datorie de 2,4 milioane de lei. Am aplicat principii simple, gospodăreşti, şi am reuşit să mergem înainte. Punctul 1 de pe lista mea de priorităţi este continuarea asfaltărilor. Îmi doresc ca, în cel mult doi ani, să avem absolut toate străzile oraşului asfaltate. Al doilea punct de pe aceeaşi listă se referă la anvelopările termice ale blocurilor şi la revigorarea urbanistică a zonei centrale a oraşului cu tot ce înseamnă acest lucru, de la asfalt nou şi zone verzi, până la locuri de joacă. Apoi, în cel mult un an, îmi doresc să avem o sală de fitness cu toate dotările necesare, inclusiv vestiare şi duşuri, dublată de un spaţiu de fitness în aer liber în acelaşi amplasament. E o dorinţă exprimată de mulţi tineri din oraş şi vom avea aceste facilităţi poate chiar până la finele anului curent. Pe poziţia a patra a listei de priorităţi ar fi demararea repartizării de loturi de case pentru tineri. Legea prevede loturi de 300 de metri pătraţi. Noi vom încerca să găsim soluţii legale pentru loturi mai mari, astfel încât, pe lângă o casă, tinerii să poată beneficia şi de o curte mai generoasă. Prioritatea cu numărul cinci ar fi reabilitarea şi extinderea iluminatului public, lucru pe care-l vom rezolva printr-un credit furnizor, bineînţeles în urma unei licitaţii. Nu pot trece însă peste nevoia de locuri de muncă. Primăria deţine un teren bine amplasat de 2,2 hectare pe care este dispusă să-l pună la dispoziţia investitorilor. Doar că aici principala condiţie va fi ca salariile oferite pentru angajaţi să fie de cel puţin 1.500 de lei net”.