Ministerul Mediului a inspectat „peştera cu lilieci”. Unul singur a ieşit, fără să fie văzut de “inspectori”.

Directorul pentru biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Adriana Croitoru a intrat astăzi în aşa-zisa “peşteră cu lilieci” de la Şoimuş, aflată pe traseul lotului 4 al autostrăzii Lugoj – Deva. A vrut să se convingă dacă sunt sau nu lilieci aici. A ieşit la fel de nedumerită cum a intrat.

Adriana Croitoru şi echipa care o însoţea n-a reuşit să intre “din prima” în peşteră, accesul având doar 20 de cm înălţime şi 50 lăţime. A fost nevoie de intervenţia unor muncitori de pe şantierul autostrăzii, care au venit cu lopeţi şi târnăcoape să lărgească gura de acces. Înainte de a intra în subteran, Adriana Croitoru declara: “Ministerul Mediului a respins ideea unei peşteri artificiale (care să fie construită, în apropiere, pe banii CNAIR – n.red.). Din cauza costurilor, în primul rând, dar şi din cauză că noi, în România, nu mai avem o astfel de peşteră artificială. Eu, ca director de biodiversitate, mă gândesc că, dacă, totuşi, avem bani de conservare, putem să-i folosim şi-n altă parte, decât să facem o peşteră artificială care nici nu ştiu cât ar fi corespuns condiţiilor de viaţă şi cât de bine s-ar fi adaptat şi cât ar fi utilizat-o aceşti lilieci. Am venit aici să vedem dacă locuiesc lilieci, să vedem cantitatea de guano (excrementele liliecilor – n.red.), să vedem dacă sunt, sau a fost o simplă poveste. Eu am venit să protejez specia şi să o relochez iar, dacă nu există lilieci, să vă spun cu subiect şi predicat: «Nu există». Exclus să se blocheze autostrada dacă se vor găsi lilieci”.

Unul există, sigur

Adriana Croitoru a intrat în „peştera cu lilieci” împreună cu un coleg din Ministerul Mediului. Echipa de verificare a venit total nepregătită, neavând nici măcar o lanternă. Noroc cu lampa de la camera de filmat a unui coleg. În timp ce şefii de la Mediu explorau galeria, un liliac, speriat de prezenţa lor, a ieşit din galeria subterană. Cei doi se pare că nu l-au văzut deloc. „Am înaintat până la capătul galeriei, 52 de metri. A fost destul de greu pentru că sunt porţiuni în care tavanul se prăbuşeşte. Nu am văzut nici lilieci şi nici cantităţi de guano. Locul arată, totuşi, ca un habitat propice liliecilor. Nu putem spune cu certitudine că există (lilieci – n.red.), aşa că nu putem nici să considerăm că nu există. Soluţia pe care noi o adoptăm împacă ambele variante. În cazul în care sunt, ei pot fi relocaţi într-o altă peşteră. Nu costă bani, nu se întâmplă nimic cu exemplarele şi avem şi noi sufletul împăcat că putem avea doi sau trei pe care nu i-am văzut”, a declarat Adriana Croitoru imediat după ce a ieşit din peşteră. Aceasta are şi galerii laterale şi verticale în care omul nu poate intra.

Proceduri

Conform reprezentanţilor Ministerului Mediului, la finele săptămânii viitoare, sau, cel mult peste două săptămâni, o echipă de speologi şi biologi angajată de CNAIR va veni la Şoimuş, va monitoriza peştera şi va captura liliecii (sau liliacul) care se adăpostesc (adăposteşte) aici, după care-i va reloca într-o peşteră din zonă, care să ofere condiţii similare. Ministerul Mediului aşteaptă un aviz al Academiei Române, după care va emite ordinul de relocare, lucru care se va întâmpla până pe 25 august.

O poveste care ne-ar fi costat 2 milioane de lei, cel puţin

Cu mai bine de 150 de ani în urmă, când încă se practica plutăritul pe Mureş, iar Şoimuşul era un port important, galeria transformată acum în „peşteră cu lilieci” era, de fapt, un depozit de sare. După ce epoca plutăritului pe Mureş a apus, depozitul a devenit pivniţă de vinuri, folosită în acest scop până în urmă cu vreo 60 – 70 de ani. Apoi pivniţa a fost părăsită. Locul sticlelor de vin a fost luat de lilieci dintr-o specie protejată: myotis – myotis („liliacul cu barbă”). Specialiştii în domeniu spun că peştera de la Şoimuş este folosită intens de mamiferele zburătoare doar primăvara şi toamna.

În 2011 – 2012, tocmai CNADNR (acum CNAIR) a semnalat existenţa peşterii populate cu lilieci şi a solicitat forurilor competente clasificarea ei ca atare. Fosta pivniţă şi cimitirul ilegal de la Brănişca au fost două dintre principalele cauze pentru care lucrările la lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva au fost sistate mai bine de un an şi jumătate. A fost nevoie de un nou acord de mediu pentru acest lot. La început s-a avansat chiar şi ideea devierii traseului, considerată însă prea scumpă. Apoi s-a convenit construirea unei peşteri artificiale (lungă de 25 de metri, lată de 4, înaltă de 3, cu panouri speciale de agăţare, guri de aerisire şi cu strat de pământ de 2 metri deasupra). Conform datelor comunicate astăzi de CNAIR, la solicitarea cotidianului „Glasul Hunedoarei”, această amenajare ar fi costat 2 milioane de lei, cel puţin.