glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

CEH – un „pacient” muribund căruia Guvernul îi schimbă tratamentul

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a făcut vineri, la Petroşani, mai multe anunţuri legate de felul în care Guvernul Ponta va aborda, anul acesta, problema Complexului Energetic Hunedoara. Pe scurt, nu mai vin chinezii la Mintia, este foarte probabilă o divizare a CEH, iar unii angajaţi (se pare că nu şi cei din subteran) vor pleca acasă.

Anul trecut managerul CEH de la acea vreme, Aurel Niculescu, anunţa un plan de restructurare a CEH bazat pe modernizarea grupurilor 3 şi 4 de la Mintia, investiţii masive în mine, dar şi producţie de energie hidro şi solară. Conform declaraţiilor sale, în 2018 CEH ar fi putut trece pe profit. Anul trecut însă, Complexul a înregistrat un eşec răsunător: licitaţia pentru furnizarea de echipamente destinate minelor a fost anulată. Eşecul a fost însă trecut cu vederea. În septembrie, la Beijing, Aurel Niculescu semna un contract în valoare de peste 270 de milioane de dolari pentru modernizarea a două grupuri de la Mintia. Apoi, la începutul anului, Niculescu şi-a dat demisia invocând diferenţe de abordare a problemei CEH între el şi membrii Consiliului de Administraţie.

Concedieri şi posibilă divizare

Acum se încropeşte un alt plan de restructurare. Şi acesta va presupune, probabil, concedieri de personal (măsură anunţată încă din vara anului trecut şi de Aurel Niculescu, fără să precizeze însă vreodată vreo cifră). Întrebat dacă planul de restructurare al CEH, la care lucrează noua echipă de conducere, prevede şi concedieri colective, ministrul Andrei Gerea a declarat: „Este un lucru pe care nu ni-l dorim, dar, din păcate, este necesar. Acesta se va face cu respectarea tuturor, să spunem, beneficiilor pe care ar trebui să le primească cei disponibilizaţi”. În ceea ce priveşte divizarea CEH, ministrul Energiei a arătat că termenul pentru finalizarea noului plan de restructurare este luna septembrie a acestui an, iar la acest plan se lucrează în colaborare cu specialişti ai Comisiei Europene. Dacă proiectul aflat în lucru găseşte soluţii viabile pentru întreaga entitate economică creată în decembrie 2012, atunci aceasta nu se va diviza. Pe de altă parte, dacă se va ajunge la concluzia că CEH nu mai are viitor, atunci nu este exclusă o eventuală închidere a minelor până în anul 2027, cu acordarea de compensaţii pentru personalul din acest domeniu şi cu posibilitatea unor investiţii din partea statului pentru rentabilizarea sectorului energetic”.

Un ministru face, altul desface

Tot la Petroşani, ministrul Energiei a declarat că înţelegerea semnată cu o companie chineză în vederea contractării unui credit furnizor pentru retehnologizarea grupurilor energetice 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia nu a fost continuată, din motive care ţin de garanţiile solicitate şi tehnologia propusă. „Contractul nu a fost prelungit din mai multe motive. În primul rând, el nu a întrunit avizele Consiliului de Administraţie, al AGA, nici măcar n-a întrunit avizul Compartimentului Juridic al Companiei. De asemenea, posibilitatea de a fi depusă drept garanţie o mină nu a primit acceptul nimănui. Totodată, Ministerul de Finanţe, cât şi Achiziţiile Publice au avut un punct negativ de vedere. Ba mai mult, Compania (CEH, n.r.) a fost amendată pentru acest contract. Aşa cum era el, acest contract nu putea fi prelungit, (…) era vorba despre o tehnologie deja învechită, la care trebuia să mai aducem şi alte investiţii pentru a veni în pas cu vremea. Şi atunci care este scopul unui astfel de efort? Să mai băgăm şi alţi bani? Nu!”. Gerea a arătat că la Termocentrala Mintia se vor căuta soluţii pentru ca aceasta să se conformeze normelor europene şi să îşi poată continua activitatea în condiţii de eficienţă şi stopare a pierderilor, apreciate ca „uriaşe”. Contractul pentru Mintia a fost anunţat de Victor Ponta drept o mare reuşită a guvernului său, în septembrie anul trecut, însă pe atunci mai erau doar câteva săptămâni până la alegerile prezidenţiale.

Nu se renunţă la cărbune

Andrei Gerea:  „Vreau să asigurăm României securitatea energetică, confortul de care are nevoie. Am văzut ce s-a întâmplat astă iarnă. Perioada cu zile de temperaturi scăzute a arătat slăbiciunile din sistem. România nu este independentă din punct de vedere al alimentării cu gaz natural. Energia electrică se produce cu gaze, deci nu suntem independenţi. Mi-aş dori să creştem capacitatea de stocare a gazelor naturale, sunt probleme cu presiunea gazelor pe sistemul naţional de transport. Toate converg spre o concluzie: nu ne putem permite luxul de a închide facilităţile de producţie pe bază de cărbune. Va trebui să asigurăm un mix energetic care să ne dea confortul energetic corespunzător în orice situaţie.”