Zimbrii mor pe capete. Cauză probabilă: boala limbii albastre
Trei zimbri din Rezervaţia Slivuţ, de lângă Haţeg, au murit în ultimele zile. Autorităţile au preferat să păstreze sub tăcere evenimentele, pe motiv că erau şi par în continuare depăşite de situaţie.
Direcţia Silvică Hunedoara, proprietarul şi administratorul Rezervaţiei Slivuţ, nu a dorit să răspundă întrebărilor adresate telefonic şi a condiţionat furnizarea de date de întocmirea unei adrese scrise în acest sens. Direcţia Sanitar – Veterinară (DSV) Hunedoara a fost însă mai comunicativă: „Au murit trei zimbri în ultima perioadă în Rezervaţia Slivuţ. Primul exemplar decedat s-a înregistrat în urmă cu aproape o lună, iar cauza morţii nu este încă stabilită foarte clar. La celelalte două exemplare, ale căror decese s-au înregistrat în ultimele 10 zile, s-au prelevat probe de sânge, iar rezultatele analizelor făcute în laboratoarele de la Bucureşti au confirmat că acestea sufereau de bluetong (boala limbii albastre – în traducere, n.red.). Noi am cerut analize şi pentru alte patru sau cinci forme de viroză mult mai agresive decât bluetong, pentru a vedea dacă vreuna dintre aceste boli virale s-a suprapus sau nu peste boala limbii albastre”, declară Mihai Jula, directorul DSV Hunedoara.
Nu mai ştiu ce să le facă
Celelalte 10 exemplare de zimbru rămase în Rezervaţia Slivuţ sunt monitorizate atent de veterinari. Aceştia au încercat tratamente preventive cu antibiotice puse în hrană şi în apă, însă animalele au simţit mirosurile nefireşti aşa că nu au băut şi nu au mâncat nimic din cele oferite de personalul rezervaţiei. Unora dintre animale s-a încercat administrarea de antibiotic cu ajutorul unei seringi propulsate de o armă cu aer comprimat, însă substanţa cu antibiotic, fiind mai vâscoasă, nu a ieşit din seringa proiectată pentru administrarea de anestezice. Medicii veterinari nu vor să anestezieze animalele pe motiv că sunt multe şanse ca acestea să rămână cu sechele serioase din cauza unor asemenea substanţe. „Sunt animale sălbatice, au un alt temperament şi un alt metabolism. E o situaţie destul de greu de gestionat”, recunoaşte Mihai Jula.
Ieri după-amiază, Direcţia Silvică a răspuns întrebărilor adresate în scris de Glasul Hunedoarei. Conform datelor furnizate de instituţia amintită, primul deces a fost înregistrat pe 14 septembrie, iar celelalte două au avut loc pe 27, respectiv 29 septembrie. „Simpomele premergătoare decesului au fost descrise astfel: conjunctivită, deplasare cu dificultate, hipersalivaţie, ulcere bucale, diaree, anorexie, însoţite de slăbire excesivă. Personalul din cadrul Ocolului Silvic Retezat a raportat la timp această situaţie şi s-au făcut toate demersurile necesare combaterii unei eventuale infecţii: analize, administrare de tratamente, hrana bogată în minerale şi nutrienţi etc.” se arată în răspunsul oferit de către Direcţia Silvică. Reprezentanţii acesteia adaugă că accesul publicului în rezervaţie a fost interzis, iar simptomele menţionate anterior sunt semnalate la unul dintre cei 10 zimbri rămaşi în rezervaţie.
Extrem de sensibile la stres
În ultimele două săptămâni, alţi trei zimbri, de data aceasta aduşi din rezervaţii din afara României, au decedat în rezervaţia de la Armeniş, în Munţii Ţarcului, judeţul Caraş – Severin. Reprezentantul proiectului World Wild Fund care doreşte ca zona amintită să devină cu adevărat un habitat natural pentru zimbrii reintroduşi în sălbăticie, Alexandru Bulacu, crede că decesele au fost favorizate de stresul la care au fost supuse animalele: „Nu am date despre situaţia de la Slivuţ. Nici în ce priveşte cazul de la Armeniş nu cunosc rezultatele analizelor, la ora la care vorbim, pentru că sunt plecat din ţară. Totuşi, sunt aproape convins că, cel puţin la Armeniş, decesele animalelor au fost favorizate de stresul la care au fost supuse: schimbarea de mediu, schimbarea familiilor, clima şi aşa mai departe. Animalele sălbatice sunt extrem de sensibile, iar orice intervenţie umană în spaţiul lor le creează un stres enorm. Cunosc destule cazuri în care, de exemplu, capre negre ce se doreau a fi strămutate au murit, din locul în care au fost prinse până la maşinile de transport, sau chiar cazuri de porci domestici care au murit după ce veterinarul le-a făcut o simplă injecţie. În cazul de la Armeniş eu zic că e mai bine să aşteptăm rezultatele tuturor analizelor, abia apoi ne vom putea pronunţa clar asupra cauzelor deceselor”.
„În urma rezultatelor analizelor de la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti, în judeţul Hunedoara a fost confirmată pentru prima oară boala limbii albastre. Avem două animale bolnave, în Haţeg şi Petroşani, iar ca urmare a acestei situaţii, vor fi aplicate o serie de măsuri legale stabilite în Programul de măsuri: delimitare zonelor de control (20 km), de protecţie (100 km) şi a zonei de supraveghere (150 km, incluzând şi zona de protecţie) şi inspecţii clinice periodice a rumegătoarelor (bovine, ovine, caprine, zimbri) de către specialiştii DSVSA în zona de control din jurul focarelor. Deţinătorii acestor animale au obligaţia de a transporta rumegătoarele doar cu documentele sanitar-veterinare legale şi cu avizul DSVSA Hunedoara. De asemenea, orice modificare a stării de sănătate a animalelor (bovine, ovine, caprine) va fi adusă la cunoştinţa medicului veterinar”, a precizat directorul DSVSA Hunedoara, Mihai Jula.
