glasul-hd.ro Web analytics

Administrație

Vorbele curg, gunoaiele de la Bejan sporesc (Galerie foto/video)

A trecut o săptămână de când „Glasul Hunedoarei” a semnalat dezastrul ecologic din zona Bejan. În toată această săptămână, reprezentanţii Primăriei şi Poliţiei Locale nu au făcut decât să promită. Între timp, în zonă, continuă să apară noi şi noi mormane de gunoi, în special moloz.

Săptămâna trecută, „Glasul Hunedoarei” publica un material despre situaţia dezastruoasă în care a ajuns ceea ce a fost cândva „Zona de agrement Bejan”. Poliţia Locală nu ne-a crezut pe cuvânt, şi-a trimis un angajat în zonă, după care a făcut o adresă către Serviciul Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală prin care solicita ridicarea gunoaielor. Primarul Devei, Florin Oancea a promis o campanie de strângere a gunoaielor care să implice şi voluntari. Astfel de campanii au mai avut loc în zonă, dar efectul a fost limitat. În maximum o lună gunoaiele reapăreau.

Dovezi din 2016 şi de ieri

Singurul efect concret al demersului, până acum, a fost acela că şi alţi deveni au început să reacţioneze. Ne-au trimis fotografii din 2016, 2017 şi de anul trecut, imagini care dovedesc că, din punct de vedere edilitar, zona a fost demult lăsată de izbelişte. Imediat după materialul nostru, un devean a realizat o filmare cu o dronă a unei părţi a zonei (cea a caselor) în care se văd clar mormane de gunoi (ce e alb, în imagini, nu e gheaţă, sau zăpadă netopită, ci, pur şi simplu, moloz – foto 1). Am încercat ieri să aflăm de la SPIGM dacă acest serviciu a întreprins vreo acţiune pentru rezolvarea situaţiei, însă şeful acestuia, Irinel Faur nu a putut fi găsit. Ieri după-amiază am mers din nou în zonă şi am constatat că pe lângă zecile de mormane mai vechi de deşeuri, au apărut unele noi. De exemplu saci de rafie noi şi neprăfuiţi umpluţi cu moloz şi răsturnaţi la întâmplare pe marginea unui drumeag de pe colina din latura vestică a platoului de agrement de la Bejan (foto 2).

Suspecţii principali

Devenii oneşti şi civilizaţi care locuiesc în zonă, spun că principalii vinovaţi pentru mizeria care se tot produce aici în ultimii ani sunt locatarii coloniei de barăci de aici. Unii dintre ei merg cu căruţele prin oraş şi fac o mică afacere din transportatul molozului provenit din construcţii de case, ori reamenajări de locuinţe. Se oferă să „rezolve ei problema”, îl pun în căruţe şi-l aduc un pic mai sus de casele lor. Alţii, când au câte-o „pradă” bună de cabluri electrice izolate, le dau foc pentru a scoate mai uşor firele de cupru. După estimările localnicilor, între 100 şi 150 de persoane locuiesc în colonia de la Bejan. Oare câţi dintre aceştia primesc venit minim garanta de la Primărie şi nu sunt puşi la muncă în folosul comunităţii?
În reacţiile la materialele precedente pe acest subiect venite din partea cititorilor domină ideea că beneficiarii de venit minim garantat ar trebui puşi la curăţat. În cazul beneficiarilor de venit minim garantat de la Bejan, dacă ar fi puşi la treabă, n-ar face decât să cureţe mizeria pe care ei, sau membri ai familiilor lor, o fac.

Parte din gunoaiele de la Bejan, filmate cu o dronă: