„Tunelurile pentru urşi” costă cât 40 de kilometri de autostradă
Anul începe cu o veste proastă chiar şi pentru cei mai sceptici dintre şoferi. Costurile estimate pentru tunelurile de autostradă dintre Holdea şi Coşava sunt imense: 1,1 miliarde de lei. Mai rău, CNAIR nu a reuşit nici acum să înceapă licitaţia pentru a desemna companiile care să proiecteze şi să execute tunelurile (plus viaductele de legătură).
Cei 13 kilometri încă neexecutaţi din Lotul 2 al autostrăzii Lugoj – Deva vor costa 1,3 miliarde de lei, conform unei estimări făcute de CNAIR. Cea mai mare parte, 1,1 miliarde (cu TVA), va merge spre cele două tuneluri şi două viaducte dintre Holdea (judeţul Hunedoara) şi Coşava (judeţul Timiş), dispuse pe o lungime totală de doar 3,3 kilometri. Este vorba despre porţiunea cu relief destul de potrivnică amenajărilor de infrastructură de transporturi dintre judeţele Hunedoara şi Timiş.
Povestea „tunelurilor pentru urşi” utile şoferilor
În zonă, cu decenii în urmă, cei care au proiectat linia ferată dintre Făget şi Holdea au decis că soluţia cea mai bună ar fi construirea unui tunel lung de vreo 500 de metri. Tunelul este folosit şi acum. Când vii dinspre Făget şi intri în tunel eşti încă pe raza judeţului Timiş, iar când ieşi din el, te afli în judeţul Hunedoara.
Autorii primelor studii de fezabilitate şi ai primelor proiecte tehnice pentru autostrada Lugoj – Deva, făcute prin 2008 – 2009, se pare că nu au studiat suficient de ce constructorii de cale ferată au preferat tunelul şi nu „debleul” (o săpătură adâncă, lungă şi greu de gestionat pe termen lung). Aşa se face că în proiectul iniţial a apărut ca soluţie tehnică debleul. În unele zone ar fi fost nevoie să se sape şi 60 de metri în adâncime. ONG-urile de mediu au contestat proiectul la Comisia Europeană, arătând că animalele sălbatice nu ar putea să traverseze autostrada în condiţii de siguranţă. S-a folosit atunci ca argument faptul că pe aici ar fi rămas singurul culoar de trecere pentru mamiferele mari din Apuseni spre Poiana Ruscă, apoi Masivul Retezat Godeanu şi s-a susţinut ideea unor tuneluri prin care să treacă autostrada, animalele sălbatice să poată traversa pe porţiunea superioară neafectată de autostradă. Atunci urşii au fost daţi ca exemple. „Niciun şofer nu ar vrea să dea peste un urs, pe autostradă”, a fost argumentul ong-urilor. De aici şi supranumele (oarecum eronat) de „tuneluri pentru urşi”.
De 10 ori mai mult cât estimase Ponta
CNAIR s-a trezit într-o situaţie destul de încurcată. Lucrările la Lotul 2 al autostrăzii Lugoj – Deva fuseseră atribuite companiei italiene Salini, pe baza vechiului proiect tehnic, ce nu avea prevăzute tuneluri. În 2013 Acordul de Mediu a fost schimbat: în loc de debleuri s-au prevăzut tuneluri. CNAIR nu a reuşit să se adapteze din mers. Cel mai uşor i-a fost să rezilieze parţial contractul cu italienii de la Salini pentru porţiunea care include şi tunelurile. La finele lui 2013, premierul de la acea vreme, Victor Ponta, spunea că „Uniunea Europeană ne cere să facem tuneluri pentru urşi care ne vor costa în jur de 30 de milioane de euro”. La acea vreme 30 de milioane de euro însemnau aproximativ 120 de milioane de lei. Estimările făcute în 2017 de CNAIR indică o sumă de aproape 10 ori mai mare: 1,1 miliarde de lei. În medie, pentru un lot de 20 de kilometri de autostradă construiţi în zone de câmpie sau podiş, în România, s-au plătit până acum aproximativ câte 500 de milioane de lei.
Previziune: încă 5 ani cu blocaje pe DN 68 A
Ionuţ Ciurea, directorul executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură (organizaţie care monitorizează proiectele de autostrăzi din România – n. red.), spune că momentul unei licitaţii pentru secţiunea cu „tunelurile pentru urşi” este încă destul de departe: „Nu au o documentație suficient de solidă pentru a lansa proiectarea și execuția secțiunii E2. Studiul de fezabilitate spune că acolo este rambleu, acordul de mediu spune că în zonă trebuie construite tuneluri. CNAIR fie face o revizuire a Studiului de Fezabilitate, fie scoate la licitație doar proiectarea acestei secțiuni și abia apoi execuția lucrărilor”, a declarat Ciurea pentru G4Media.ro.
Într-un scenariu optimist, lucrările la secţiunea amintită ar putea fi atribuite până la finele acestui an şi începute efectiv în 2021. Construirea tunelurilor şi viaductelor ar dura pe puţin încă trei ani. În tiparul românesc, mai trebuie adăugat un an de întârzieri. Se ajunge astfel la anul 2026. Atunci putem spera că vom avea autostradă neîntreruptă până la Nădlac.
