Tradiţii şi obiceiuri. Sfântul Andrei îngheaţă apa şi coase răul
În tradiţia populară, se spune că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, cunoscută şi sub numele de Noaptea Sfântului Andrei, spiritele negre bântuie locurile pământeşti. Lupii se adună şi atacă gospodăriile, strigoii umblă pe uliţe, iar oamenii se apără de “cele rele” cu usturoi. Tot în Noaptea Sfântului Andrei, la fel ca şi de Bobotează, fetele nemăritate îşi pot afla ursitul.
Etnologii sunt de părere că sărbătoarea creştină a Sfântului Andrei a înlocuit celebrarea anului nou la daci şi a unei importante divinităţi precreştine, asociată cu lupul.
“Ziua Sfântului Andrei este considerată un moment de cumpănă, când timpul se înnoieşte. Pentru bătrânii din satele de munte, terminarea timpului autumnal este serbat la 30 noiembrie, odată cu praznicul Sfântului Andrei. Din legendele din bătrâni reiese faptul că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfântul Andrei le împarte prada, pentru iarna care începe. Cu alte cuvinte, îi lasă pe lupi să mănânce vitele din gospodăriile care nu celebrează cu sfinţenie sărbătoarea. Pentru a se păzi de rele, gospodinele – mai ales cele din satele de munte – nu mătură toată ziua, nu dău gunoiul afară, nu curăţă grajdurile şi nu dau nimic cu împrumut, iar cel mai important element pentru menţinerea siguranţei este usturoiul, pe care, fie îl fac cunună şi îl atârnă în pridvorul casei, fie ung cu el uşile şi geamurile de la case şi grajduri”, susţine etnologul Marcel Lapteş.
Noaptea strigoilor, timp nefast
În satul Răchiţeaua din comuna Bătrâna, localnicii păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile de Sfântul Andrei. Aici, noaptea premergătoare Sfântului Andrei este considerată şi Noaptea Strigoilor, atunci când spiritele morţilor ies din morminte şi împreună cu strigoii vii se iau la bătaie pe la hotarele satului şi vin să prăduiască gospodăriile oamenilor care nu se păzesc de spiritele rele.
“Noaptea de Sântandrei e una de spaimă maică, pentru că iese spiritul morţilor din morminte şi, împreună cu ăi vii se iau la bătaie pe la hotare şi răspânţi de drum. Cei care au văzut zic că îs dueluri sângeroase, cu limbi de la meliţe şi coase furate din gospodăriile oamenilor ce se prelungesc până la cântatul cocoşilor. Da’ nu se bat numai între ei, se duc pe la casele oamenilor unde încearcă să sugă sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâni (n.r. – mâini ), leagă sau iau puterea bărbaţilor, strică taurii şi fură sporul vitelor. Şi ca să nu se întâmple aste lucruri rele, trebuie să pui cunună cu usturoi la uşă, şi să ungi, tot cu usturoi pisat cu sare, giurgiuvelele ferestrelor, pe unde strigoii pot să intre în casă. În târnaţ presari pe jos sare de aia mare şi ca să îmbuni spiritele negre să nu se ducă la orătănii arunci în curte fie colaci, dar dacă nu ai şi coajă uscată de pâine, poate să îi sature. Dar trebuie avută grijă mare în noaptea aia, nu cumva să te prindă miezul nopţii afară că e vai de tine, mamă. Povesteau strămoşii mei că au fost unii de nu au crezut că vin strigoii şi nu au făcut cele trebuincioase şi dimineaţa s-or trezit cu grajdurile stricate şi oi mâncate, uşile de la coteţe rupte. Şi uite aşa puţini îs la noi în sat care să nu respecte datina de Sântandrei”, povesteşte tanti Sanda din Răchiţeaua. Însă, ritualurile de Sântandrei nu sunt numai în noaptea premergătoare acestei sărbători, ci şi pe timp de zi trebuie avut grijă ca nu cumva sfântul să se mânieze, altfel face numai rău.
“Apoi în dimineaţa de Sântandrei, toată suflarea casei se trezeşte şi se spală cu apă rece de la fântână. La micul dejun se mănâncă porumb fiert cu sare şi musai cu mujdei de usturoi. Că dacă mânci aşa nu se atinge boala şi rău de tine în tot anu’ ce vine. No, foarte important este să nu lucri de fel în astă zi, că dacă o să lucrezi îl mânii pe Sfântu şi îţi trimite numa molimă şi rău, şi nu numa ţie, ci la toată familia ta”, adaugă tanti Sanda.
Sfântul Andrei ajută tinerele să îşi afle ursitul
Un alt obicei specific sărbătorii este prepararea Turticii de Andrei. Aluatul este plămădit de fetele nemăritate care vor să-şi afle ursitul.
“Tinerele nemăritate care vor să îşi afle ursitul trebuie să prepare de cu seară o turtiţă subţire din făină, foarte sărată, pe care o mănâncă înainte de culcare. Şi se spune că cel care va veni în vis pentru a-i potoli setea îi este alesul inimii. Eu aşa l-am aflat pe moşu’ meu şi eu zic că mi-a fost ursit”, susţine tanti Sanda.
