Tradiție, istorie, spectacole folclorice și multă voie bună la Târgul de Fete de pe Muntele Găina

Hunedorenii cu mic cu mare sunt invitați la finalul acestei săptămâni la cel mai mare şi mai cunoscut eveniment popular din România, care va avea loc în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este vorba despre Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie, se organizează, din vremuri străvechi, Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Târgul devenit o tradiție, va avea loc în perioada 22-23 iulie, pe un platou montan la o altitudine de 1.467 de metri. Evenimentul va debuta sâmbătă, de la ora 14.00, cu un moment evocator în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii române, la Muzeul Memorial „Avram Iancu”. De la ora 13.00 va fi deschis Târgul Meșterilor Populari din Județul Alba –  în centrul comunei Avram Iancu, iar de la 16.00 va putea fi vizionată o expoziție de fotografie etnografică „Timpul străvechi” semnată de Vasile Sârb și elevii săi (centrul comunei Avram Iancu). De la ora 16:30 vor urma activități de educație artistică și culturală pentru copii, iar de la 17.00, „găinarii” sunt invitați la un spectacol folcloric (centrul comunei Avram Iancu) susținut de mai multe ansambluri populare din județul Alba. După focul de artificii de la ora 20:00, toată lumea urcă pe muntele Găina. Acolo, Vasile Șeicaru, Mircea Vintilă, Vali Șerban și Florin Săsărman vor susține o serie de concerte de muzică folk, iar de la miezul nopții se va organiza o discotecă în aer liber, cu animatoare, MC și DJ Sega, lumini și efecte speciale. Duminică, manifestările încep la ora 10.00, cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va avea loc o slujbă Te Deum și un ceremonial de depunere de coroane în memoria lui Avram Iancu – Erou al Națiunii Române, alături de tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a județului Alba. După acest moment, va fi deschis târgul național al meșterilor populari, eveniment ce  se va încheia cu un spectacol folcloric deschis de Ansamblul Folcloric „Urmașii Magherilor” din Albeni, Gorj. Spectacolul va continua cu jocuri și cântece populare susținute de mai multe ansambluri folclorice din Bihor, Cluj, Alba, alături de Nicolae Furdui Iancu, Ioana Ardelean, Mirela Mănecu, Leontina Fărcaș, Nicolae Tuhuț, Roxana Reche, Nicolae Plută, Cătălin Hașa, Maria Filimon, Floricica Moga, Forin Narița.

Semnificația Târgului de Fete

În vremurile în care tradiția se mai păstra, pe muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de produse, îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. „Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune. În ziua de azi, Târgul de Fete de pe muntele Găina s-a transformat într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere și voie bună, cu spectacole de muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

Legenda Muntelui Găina

Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur. Se spune că era odată, sus în Munţii Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă dând prilej copiilor să se întâlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut. Cobora cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina. Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântul Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou.