Sindromul post-Caracal cuprinde şi judeţul Hunedoara

Un copil de 16 ani a pus pe jar autorităţile anunţând la 112 că a fost răpit. La doar o zi distanţă, un adult de 44 de ani a procedat la fel. Amândoi au fost identificaţi şi riscă acum sancţiuni prea mici faţă de eforturile umane şi logistice depuse de instituţiile abilitate să cerceteze şi să intervină. Situaţiile de acest fel sunt însă puse pe fondul grozăviei petrecute la Caracal. Oameni cu umor macabru sau pur şi simplu inconştienţi sună la 112 degeaba.

Începutul acestei săptămâni, în judeţul Hunedoara au avut loc trei ample acţiuni de căutare rapidă. Una singură a fost, oarecum, justificată. Fiul îngrijorat, aflat în alt judeţ, că mămica lui, în vârstă de 63 de ani, din Lupeni, nu mai răspundea la telefon a sunat la 112 cerându-le poliţiştilor să verifice locuinţa. N-au găsit pe nimeni acasă însă. Din aproape-n aproape au găsit-o pe doamnă, după câteva zile, într-un sat din Caraş Severin, la domiciliul unui bărbat pe care-l cunoscuse pe facebook, despre care spunea că s-a îndrăgostit şi cu care ar urma să se mărite. Caz închis. Alte două cazuri rămân însă „deschise”. Un băiat din Brad a sunat luni la 112 pretinzând că ar fi fost răpit din faţa spitalului din Deva şi dus cu o maşină într-o cabană dintr-o zonă împădurită. Zona apelului a fost însă identificată: Brad. 120 de poliţişti au făcut cercetări o noapte întreagă. Au găsit şi telefonul de pe care s-a sunat: aparţinea unui băiat în vârstă de 16 ani. A doua zi după rezolvarea cazului, un alt hunedorean, de data asta un adult în vârstă de 44 de ani, după ce a tras ceva „la măsea”, ca să alunge plictiseala, a sunat la 112 şi s-a declarat „răpit”, „legat la ochi şi la mâîni”, „pus într-un portbagaj” şi „dus aproape de Vama Nădlac”. De data aceasta a fost nevoie de doar vreo patru ore pentru a identifica şi reţine suspectul. Din nou, întregul angrenaj pus în acţiune a însemnat zeci de oameni din instituţii ale statului, oameni care, probabil că nu ar fi putut deservi în acel interval o altă eventuală urgenţă, una reală.

Pedepse prea blânde

Ministerul Administraţiei şi Internelor şi celelalte autorităţi în domeniu se confruntă acum cu o problemă pe care o au de ani buni salvamontiştii hunedoreni: când e vreme rea, ei le spun turiştilor să nu se aventureze pe munte, unii dintre aceştia nu-i bagă însă în seamă, după care e nevoie de zeci de oameni să-i caute pe munte, să-i transporte, dacă sunt răniţi şi, în cazuri grave, chiar să cheme elicopterul SMURD pentru a-i duce de urgenţă la un spital regional. Cheltuieli de mii sau chiar zeci de mii de euro care în multe alte state europene le sunt imputate (total sau parţial) celor care au nesocotit avertizările Salvamontului, apoi au ajuns în situaţia de a cere operaţiuni de salvare. La noi, în materie de sancţiuni, vorbim doar de câte o amendă de câteva sute de lei. În cazul alertării Serviciului 112 fără temei, amenda este cuprinsă între 500 şi 1000 de lei. Proiectul de lege prin care se doreşte înăsprirea pedepselor pentru astfel de situaţiii se află încă în dezbatere Parlamentară. A trecut de Senat şi acum aşteaptă la Camera Deputaţilor. În forma aprobată de Senat, proiectul prevede amenzi de la 1.000 la 8.000 de lei pentru cei care apelează abuziv 112. De asemenea sunt prevăzute ca sancţiuni suplimentare şi până la 800 de ore de muncă în folosul comunităţii. Vorbim însă despre un proiect, nu de o lege, iar autorităţile trebuie să se descurce, deocamdată, în condiţiile vechilor reglementări în domeniu.

Prefectura pregăteşte un raport

„A crescut simţitor, în ultima vreme, numărul apelurilor false la 112. S-au gestionat bine atât acele situaţii care au ajuns şi în presă, dar şi altele. Din fericire, noi avem în judeţ un dispecerat integrat care funcţionează foarte bine încă din 2015. Timpii de intervenţie sunt optimizaţi dar se mai pot îmbunătăţi cu o serie de investiţii în infrastructura tehnică. La ora actuală, un apel telefonic de urgenţă poate fi localizat în zona releului din care pleacă. E vorba, totuşi, de o zonă destul de mare. Cu o serie de dotări tehnice, am putea ajunge la posibilitatea de a localiza apelul pe coordonate geografice exacte. Dar cert este că lumea a cam luat-o razna. Sunt tot felul de apeluri false şi non-urgenţe. Totuşi, când te sună cineva care îţi cere ajutorul, mai ales un minor – persoană care nu se poate apăra sau descurca în situaţii – limită ca un adult, trebuie să iei măsurile care se impun. Iar asta înseamnă oameni, logistică… Ca să înţelegeţi mai bine, în ultima vreme am avut de-a face cu situaţii asemănătoare cu cele care se petrec la Urgenţă. În afară de apelurile false. Ştim bine că la Urgenţă vin şi mulţi pacienţi care au o problemă de sănătate apărută de câteva zile, nu s-au dus la medicul de familie, nu s-au dus la medicul specialist, dar ţin ocupat medicul din Urgenţă care are mereu de rezolvat şi urgenţele reale. Se pare că avem însă o problemă în a înţelege că libertatea individuală merge doar până acolo unde se întâlneşte cu normele comunităţii. Da, orice cetăţean are drepturi, dar trebuie să aibă şi responsabilităţi. Noi pregătim acum un raport cu situaţia actuală şi cu propuneri de îmbunătăţire a activităţilor în acest domeniu pe care îl vom înainta MAI. O sinteză a raportului pe judeţul Hunedoara va fi adusă şi la cunoştinţa publicului”, spune prefectul de Hunedoara, Fabius Kiszely.

Salvamontiștii, amendați pentru viteză și blocați în trafic

Județul Hunedoara este văzut la București ca un model de bune practici pentru că în Deva funcționează singurul dispecerat din țară care reunește reprezentanți ai ISU, Poliției, Ambulanței, Jandarmeriei şi Salvamont. Sistemul funcționează pe partea de dispecerizare, apelurile sunt redirecționate în timp rapid la instituția care trebuie să intervină, de la caz la caz, dar există alte probleme, semnalate de câțiva ani, care împiedică echipe de salvare să ajungă în timp util la o persoană a cărei viață este în pericol.
Salvamontiștii se confruntă, la nivel național, cu o situație alarmantă. Deși Salvamontul este o structură importantă în sistemul național de gestionare a situațiilor de urgență și are atribuții clare de prim-ajutor și salvare în zonele de munte, salvamontiștii riscă să fie amendați dacă depășesc viteza legală în drum spre locul intervenției (au existat situații) și rămân blocați în trafic. Salvamontiștii nu pot folosi girofarul (semnale acustice și luminoase), la fel ca echipajele Ambulanței, SMURD sau ISU, deși există situații când viața unor oameni depinde de rapiditatea cu care ajung echipele Salvamont la ei. “Ce câștigăm ca dispecerizare, pierdem la transport”, spune șeful Serviciului Județean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Sunt ani de când salvamontiștii sesizează această problemă, dar degeaba. Potrivit șefului Salvamont, a fost și o inițiativă legislativă care a ajuns în Parlament, a trecut prin comisii, dar s-a lovit de opoziția reprezentantului Poliției Române. Ovidiu Bodean spune că i s-a întâmplat chiar lui să fie amendat pentru că a depășit viteza legală în timp ce era pe drum spre o intervenție. Salvamontiști blocați în trafic ajung să ia la rând mașinile din față și să-i roage pe șoferi să le facă loc pentru a ajunge la un caz în care este în joc viața unui om.
După cazul de la Caracal, Guvernul a solicitat prefecturilor să facă un raport privind funcționarea la nivel județean a sistemului de intervenție în caz de urgență. Șeful Salvamont susține că Prefectura Hunedoara a cerut fiecărei instituții cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență să prezinte propuneri de îmbunătățire care să facă sistemul performant. Salvamontiștii hunedoreni au atras atenția, din nou, asupra timpului prețios pe care-l pierd pentru că nu au prioritate în caz de urgență. De data aceasta speră ca vocea lor să fie auzită.