Sindicaliştii temporizează divizarea CEH
Sindicatul „Muntele”, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, anunţă că va contesta în instanţă decizia Adunării Generale a Acţionarilor CEH de separare a diviziei de minerit de cea energetică. Divizarea este o condiţie pusă Guvernului României de către Comisia Europeană pentru ca Executivul să poată acorda Complexului un ajutor de stat în valoare de 167 de milioane de lei.
„Soluţia adoptată de Ministerul Energiei nu este conformă cu protocolul încheiat de noi cu domnul ministru Andrei Gerea. În acel protocol s-a convenit ca, mai întâi, doar Termocentrala Paroşeni să iasă din componenţa CEH, iar dacă măsura se va dovedi eficientă, acelaşi lucru să se poată întâmpla şi cu Termocentrala Mintia. Decizia AGA vizează însă separarea întregii activităţi energetice de cea de minerit, şi Mintia şi Paroşeni. Săptămâna viitoare ne vom adresa instanţelor de judecată pe această temă. Probabil încă procedura de divizare va putea continua, nu ştiu sigur, dar ştiu sigur că ea nu va putea fi finalizată câtă vreme va fi pe rol acest litigiu. În plus, sindicatele nu au fost consultate în ce priveşte noua variantă a procedurii de divizare, aşa că nu se respectă nici legea şi nici Contractul Colectiv de Muncă”, spune preşedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica.
Nica adaugă că nu crede că acest demers care stopează, cel puţin pentru moment, divizarea cerută de CE va avea ca efect sistarea ajutorului de stat decis de Guvern: „Ordonanţa de guvern pe acest subiect a fost aprobată şi prevede alocarea ajutorului în două tranşe, prima de 97 de milioane de lei, cea de-a doua în valoare de 70 de milioane. Nu ştiu dacă a şi fost publicată sau nu în Monitorul Oficial. Banii se vor accesa pentru că e mare nevoie de acest sprijin financiar”.
Măsuri propuse
Liderul Sindicatului „Muntele” acceptă faptul că, pe termen mediu şi lung, mineritul şi producţia de energie pe bază de huilă depind doar de o măsură politică: „CEH a ajuns în situaţia dramatică de acum pentru că a fost aruncat pe o piaţă în care jucătorii sunt lăsaţi să se mănânce între ei. România este singura ţară din UE care nu are reglementat mixul energetic, soluţie cât se poate de valabilă pentru salvarea mineritului şi a termocentralelor hunedorene. S-a încercat acest mix energetic în 2011, dar colegii sindicalişti de la Hidroelectrica s-au opus, apoi a căzut guvernul în 2012, iar de atunci, la nivel ministerial sau politic nu s-a mai vorbit deloc de această idee. Aşteptăm şi reacţia Preşedintelui României căruia i-am propus discutarea în CSAT declararea uraniului, huilei şi lignitului ca resurse strategice. Dacă am avea o reacţie pozitivă, probabil că am putea merge mai departe. În caz contrar nu ştiu ce se va întâmpla”.
Petre Nica mai spune că o altă măsură salvatoare, pentru care este nevoie de sprijin politic, este asemănătoare cu „subveţia” plătită de fiecare consumator, casnic sau industrial, pentru co-generare şi energia verde. „Sute de milioane de euro ies anual din ţară scoase de firmele care primesc sprijin, practic, de la populaţie pentru energia verde. S-ar putea impune pe facturi şi o taxă pentru siguranţa energetică, dar nu cred că vreun partid mai este dispus acum să vină cu o nouă taxă, într-o ţară şi-aşa sufocată de fiscalitate”
Decizia Sindicatului „Muntele” de a contesta în instanţă divizarea CEH în speranţa că se va mai câştiga timp, este soluţia la care a apelat săptămâna trecută şi administraţia Complexului în problema suspendării activităţii termocentralelor Mintia şi Paroşeni, în urma unui control al Gărzii de Mediu. Petre Nica spune că Garda de Mediu a procedat legal, dar de vină nu sunt în niciun caz cei 1600 de angajaţi ai termocentralelor: „Directorii care s-au perindat pe acele scaune de piele de la Mintia trebuiau să se gândească la faptul că nu se pot culca la nesfârşit pe-o ureche în ce priveşte conformarea la normele de mediu, spunând «Lasă că merge şi-aşa». Pe noi ne deranjează că se dispune suspendarea fără ca cei responsabili să fie traşi la răspundere.
Pe de altă parte, tragem speranţă că, până la finalizarea procesului dintre administraţia CEH şi Garda de Mediu, să se înceapă lucrările pentru conformare (care costă pe puţin 80 de milioane de euro – n.red.). Aici este din nou nevoie de un ajutor de la Guvern, pentru că, din surse proprii, CEH nu are cum să finanţeze o asemenea investiţie”.
