Simpozion despre realizări, transformat în audienţă despre nevoi

Legislaţie mai completă şi mai clară, fiscalitate mai predictibilă, posibilităţi legale pentru acordarea de facilităţi investitorilor. Acestea sunt lucrurile pe care primarii şi reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la un simpozion organizat ieri de Consiliul Judeţean le-au solicitat parlamentarilor de Hunedoara.

Consiliul Judeţean Hunedoara a organizat, ieri, la Sala „Reduta” a Teatrului de Artă Deva (sală renovată recent de CJ şi botezată după numele vechiului restaurant transformat de comunişti în depozit) o întâlnire de lucru cu tema „Toţi ne dorim un judeţ Hunedoara mai prosper”. La început, Consiliul Judeţean şi-a prezentat proiectele realizate cu bani europeni pe sesiunea de finanţare anterioară, oferind şi detalii despre sesiunea 2014 – 2020. „Judeţul Hunedoara ocupă primul loc pe regiunea Vest în ce priveşte banii europeni atraşi în precedenta sesiune de finanţare, atât la proiecte realizate, cât şi la proiecte în curs de execuţie. Vorbim de o sumă totală de 300 de milioane de euro. Nu ne va fi mai uşor în viitoarea sesiune de finanţare, deoarece concurenţa este şi mai mare”, a declarat, printre altele, Mircea Moloţ.

Edilii cer schimbări

Când primarii au luat cuvântul, au început şi „reclamaţiile”. „La Haţeg ar fi trebuit să avem deja cea mai mare fabrică de biciclete din România, unitate ce ar fi angajat 950 de oameni din zonă. Ni s-a refuzat un ajutor de stat, iar investiţia este îngreunată. Ca să dăm în concesiune acestui investitor o suprafaţă mare de teren am fost obligaţi să facem licitaţie. Cred că se impune modificarea legislaţiei în ce priveşte închirierea şi concesionarea terenurilor pentru asemenea situaţii. La fel cred că trebuie procedat şi în cazul facilităţilor pe care primăriile le pot acorda investitorilor. Noi, la Haţeg, am dus utilităţi şi drum până la marginea terenului de care vorbeam şi am fost apoi verificaţi două luni de Consiliul Concurenţei”, a declarat primarul Marcel Goia. Primarul Călanului, Adrian Iovănesc, atrage atenţia asupra felului în care autorităţile statului, centrale sau locale, trebuie să relaţioneze cu mediul privat: „Aceşti oameni produc banii, iar noi cheltuim banii produşi de ei. Cred că o relaţie mai amicală cu mediul privat se impune în asemenea condiţii. Şi mai rapid s-ar impune implementarea unui regim fiscal stabil şi predictibil. Investitorii îşi fac o serie de calcule, mult mai bine decât le putem noi face, iar dacă acele calcule le sunt date peste cap de cine ştie ce schimbare de lege, toată lumea are apoi de suferit. Dacă nu ajutăm la revigorarea mediului privat, lucrurile nu merg deloc într-o direcţie bună”.

Anomalii semnalate de ingineri

Nicolae Stanca, reprezentantul Deva Gold, a fost şi el prezent la întâlnirea organizată de CJ şi s-a folosit de ocazie pentru a le aduce aminte parlamentarilor că România nu are nici acum o lege a minelor. „Mă refer la o lege a minelor, nu la o lege privind Roşia Montană. Proiectul de la Certej este total diferit de cel de la Roşia. Sunt în ţară mine care au rămas ale nimănui şi nu pot fi privatizate”, a precizat Stanca, adăugând: „Noi intenţionăm să construim la Certej şi o mică uzină metalurgică la care să ajungă minereuri din toată zona Balcanilor, pentru că nu mai există pe la noi aşa ceva. Am cerut o linie de 100 de MgWh, pentru 20 de ani, şi distribuitorul de energie s-a uitat mirat, spunând că această cantitate reprezintă două treimi din consumul actual al întregului judeţ. Sper să nu fie nevoie să ne conectăm la linia internaţională de curent electric pentru asta, în loc să cumpărăm energie produsă în Hunedoara.” O altă anomalie semnalată de un inginer, de data asta directorul Apa Prod Hunedoaa, Victor Arion, se referă la faptul că principalii clienţi ai societăţii amintite sunt spitalele. Consumul de apă din industrie a scăzut drastic şi nu din cauza retehnologizărilor, ci din cauza închiderii marilor unităţi de profil din judeţ.

Prezentă la întâlnirea de lucru, Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara, a răspuns punctual principalelor solicitări venite din partea primarilor: „Problema facilităţilor ce ar trebui acordate investitorilor trebuie foarte bine analizată pentru că apar inechităţi între investitorii locali şi cei din afara localităţii în cauză (aceştia din urmă fiind de cele mai multe ori avantajaţi – n.red.). În ceea ce priveşte proiectele europene, prin insistenţă şi voinţă politică, trebuie să diminuăm birocraţia de la Bucureşti, locul în care se cam pierd hârtii prin sertare, uneori, situaţie de neacceptat. Se aşteaptă un ghid de finanţare pentru proiectele europene pe sesiunea 2014 – 2020. Este în lucru şi sper să apară forma sa definitivă cât mai curând. Avem mare nevoie de bani europeni, tocmai de aceea, la cabinetul meu parlamentar există un compartiment cu specialişti în domeniu care acordă gratuit consultanţă pentru întocmirea de proiecte europene oricărui solicitant.

Pe de altă parte ne confruntăm şi cu o lipsă acută a forţei de muncă disciplinată şi bine calificată. Companiile sunt nevoite să şcolarizeze oameni pe banii lor. Forţa de muncă e cel mai important factor de producţie, e o lege a economiei veche de secole”.