Seria de comedie B.D. îşi are rădăcinile în Brănişca. Nicolae ţic, părintele memorabilelor personaje Patraulea, Gogu şi Trandafir
Patraulea, Gogu şi Trandafir, cei trei hoţi ghinionişti din seria de filme comice B.D. care descreţesc frunţile românilor din anii ’70 până în ziua de azi, au fost “năşiţi” de un scriitor hunedorean, Nicolae ţic. În semn de respect pentru scriitorul născut pe meleaguri hunedorene, şcoala din Brănişca, locul unde a văzut lumina zilei, poartă numele lui Nicolae ţic.
Astăzi de împlinesc 21 de ani de când o boală necruţătoare i-a curmat viaţa. Rudele şi familia încă îi păstrează vie amintirea. Fratele său, Miron ţic, la rândul său om de litere, oftează cu durere când rememorează anii copilăriei. Au fost doi fraţi talentaţi. Unul s-a stins, altul îi duce mai departe pasiunea pentru scris.
Nicolae ţic, o amintire vie în satul natal
În satul natal, Boz, comuna Brănişca, casa în care s-a născut şi a crescut scriitorul Nicolae ţic poartă în semn de cinste o placă omagială de marmură, dezvelită în urmă cu câţiva ani la iniţiativa administraţiei locale. Şi unitatea de învăţământ din comună poartă cu mândrie, de la începutul anilor 2000, numele scenaristului care a dat viaţă multor personaje din filmele româneşti, cele mai îndrăgite de public fiind cele din seria B.D. În comună, nu există persoană să nu fi auzit de Nicolae ţic. E chiar mai cunoscut decât căpitanul Panait sau Patraulea. Toţi se mândresc cu “tatăl” filmelor de comedie din anii `70. Primarul din Brănişca, Teodor Lazăr, nu i-a văzut filmele pe motiv că “nu este cablu în comună”. Cu toate acestea, crede că scenaristul merită toată consideraţia comunităţii locale. “Nicolae ţic şi-a adus o contribuţie deosebită şi a purtat numele comunei peste tot pe unde a umblat. Şcoala din comună poartă numele Nicolae ţic şi tot în comună avem şi casa memorială Nicolae ţic. Nu am putut face mai multe pentru a-i cinsti memoria din lipsă de fonduri”, spune primarul.
Un copil liniştit, pasionat de literatură
Miron ţic vorbeste cu inima deschisă şi admiraţie despre fratele său. Deşi au trecut 21 de ani de când destinul i-a despărţit, poetului încă îi mai tremură vocea când îşi aminteşte de anii copilăriei. “Fratele meu era un copil liniştit. Mai puţin zvăpăiat decât ceilalţi copii de vârsta lui”, spune Miron ţic. “Îi plăcea în schimb foarte mult literatura. Materia lui preferată era Limba şi Literatură română. În liceu a făcut parte din cenaclul de la Decebal. O bucată de vreme a fost şi vicepreşedinte al cenacului”, adaugă poetul despre fratele său. Talentul l-au moştenit, ambii fraţi, de la tatăl lor, care “era un bun povestitor”.
Brănişca – Deva – Bucureşti, un parcurs spre succes
Nicolae ţic a luat contact cu lumea literelor la şcoala primară din satul natal. S-a transferat apoi la şcoala cu profil pedagogic din Deva, iar după trei ani la Liceul “Decebal”. A cochetat cu literatura, fiind o persoană activă în cadrul cenaclului literar. Nu s-a abătut nicio clipă de la drumul său către scriitură, iar după absolvirea liceului îşi continuă studiile la Facultatea de Filologie din Capitală. În paralel este redactor al ziarului “Steagul roşu” din Petroşani şi colaborator la “Scânteia tineretului”. Redactor la Secţia scenarii a Studioului Cinematografic Bucureşti în perioada 1961-1969, Nicolae ţic devinde apoi secretar al Asociaţiei Cineaştilor, post pe care îl ocupă exact în aceeaşi perioadă în care “născoceşte” personajele seriei de comedie B.D. şi scrie în colaborare cu Mircea Drăgan scenariul pentru “Brigada Diverse intră în acţiune”, “Brigada Diverse în alertă!”, “B.D. la munte şi la mare”. Pe lângă cunoscutele comedii, Nicolae ţic a scris scenariul pentru încă şase filme: “Castelul condamnaţilor” (1969), “Dragostea mea călătoare” (1980), “O lume fără cer” (1981), “Mult mai de preţ e iubirea”, în colaborare cu Dan Marcoci (1982), “Scopul şi mijloacele” (1983), “Duminică în familie” (1988).
O trilogie comică la care încă se râde
De la scenariu la difuzarea filmelor pe ecrane a fost doar un pas. Toate cele trei pelicule s-au bucurat de o concentrare mare de vedete în distribuţie. Toma Caragiu, Jean
Constantin, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu şi Puiu Călinescu sunt doar câţiva dintre “greii” cinematografiei româneşti care au descreţit frunţile publicului cu replicile scenaristului hunedorean. Deşi a fost primită cu serioase rezerve de critica cinematografică, trilogia comică a lui ţic s-a bucurat de un succes răsunător în faţa publicului. “Când am auzit că va scrie scenariul pentru seria B.D. am simţit o mare bucurie. Ştiam că filmele vor avea succes la public, şi au avut. Chiar dacă au trecut atât de mulţi ani de la premiera filmelor sunt încă de actualitate”, spune Miron ţic despre opera fratelui său.
Un autor, treizeci de volume literare
Deşi este cunoscut în întreaga ţară prin prisma scenariilor scrise, Nicolae ţic şi-a dedicat o parte din timpul şi talentul său operelor literare. “A debutat cu o poezie în 1949 la <<Revista Elevilor>>, iar prima carte scrisă a fost <<A doua moarte a lui Anton Vrabie>>. Primul scenariu scris de fratele meu a fost <<Cinci oameni la drum>>”, îşi
aminteşte Miron ţic. Pe parcursul vieţii, scenaristul şi publicistul Nicolae ţic a publicat 29 de volume. Cea de-a treizecea carte, care îi completează opera, a văzut lumina tiparului la un an de la trecerea în nefiinţă a lui Nicolae ţic – “Evanghelia după Satan”.
