Scandalul gunoaielor s-ar putea solda cu demiteri, sau demisii
Mai mulţi primari din judeţ, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai Consiliului Judeţean s-au întâlnit, ieri, în încercarea de a găsi o soluţie de rezolvare a crizei gunoaielor. Unul dintre ei a cerut analizarea activităţii lui Ioan Rus şi Ioan Prip.
După 16 iulie, în judeţ nu va mai funcţiona nicio rampă de gunoi, cu excepţia celei de la Vulcan, situată la 120 de kilometri de zona centrală a Hunedoarei şi, în plus, „dedicată” Văii Jiului. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare ar putea fi gata în octombrie, însă va deveni operabil cel mai devreme la începutul anului viitor, pentru că trebuie delegat prin licitaţie un operator care să îl gestioneze.
Din patru au rămas două variante
Practic, de la jumătatea lunii viitoare, toate localităţile din judeţ, cu excepţia celor din Valea Jiului nu vor mai avea unde să depoziteze gunoiul în condiţii legale. În ceasu al 12-lea, Consiliul Judeţean a convocat o întrunire cu primari şi instituţii implicate. Pe parcursul discuţiilor de ieri s-a convenit ca toate localităţile să opteze unitar pentru o soluţie de depozitare, astfel încât să se obţină tarife mai mici. În discuţie s-au aflat mai multe variante: deponeul de la Cristian, judeţul Sibiu, rampa de la Vulcan, deponeul de la Timişoara, sau deponeul temporar pe care l-ar putea amenaja societatea Salubritate SA lângă actuala rampă de gunoi a Devei. După cum spune primarul oraşului Călan, Adrian Iovănesc, o nouă întâlnire pe această temă va avea loc luni, când se va încerca o discuţie şi mai aplicată cu reprezentanţii societăţii Salubritate SA şi cei ai Retim.
Analiza cerută de Rîşteiu
Pe parcursul aceleiaşi întrevederi de ieri, primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu a cerut o analiză a activităţii conducerii Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) Deşeuri Hunedoara, inclusiv a preşedintelui Ioan Rus şi a managerului Ioan Prip: „Am solicitat această analiză din cauza situaţiei dificile în care am ajuns. Ştiu şi eu că sistemul de management al deşeurilor este construit şi implementat de Consiliul Judeţean, dar de absolut tot ce înseamnă deşeuri, în judeţ, se ocupă ADI, asociaţie în care Consiliul Judeţean este cel mai consistent partener. Dată fiind situaţia actuală, cred că se impune această analiză a activităţii conducerii ADI, iar în urma analizei poate să rezulte orice”, ne-a declarat Emil Rîşteiu. Martori la discuţia de ieri ne-au relatat însă că solicitarea primarului Simeriei a apărut într-un context în care a părut destul de clar a fi mai mult o solicitare de demitere a conducerii ADI. Nici Ioan Rus nici Ioan Prip nu au putut fi contactaţi pentru declaraţii.
Păreri împărţite
În ce priveşte alegerea unei soluţii între depozitarea temporară pe rampa amenajată de Salubritate şi „exportarea” gunoiului în judeţele vecine, primarii nu par fi încă pe aceeaşi idee: „Să duci 200 de kilometri gunoiul presupune nişte costuri destul de mari” spune primarul Călanului, Adrian Iovănesc. „Eu aş prefera varianta de la Deva, cred că este mai puţin costisitoare” spune şi primarul Hunedoarei, Viorel Arion, în timp ce edilul-şef al Simeriei nu se pronunţă foarte tranşant: „Ce se întâmplă de la 15 iulie încolo nu trebuie să afecteze activitatea deponeului ecologic de la Bârcea, iar aici să fie depusă, cu adevărat doar fracţia de deşeuri prevăzută în proiect, iar celelalte cantităţi să fie corespunzător reciclate. A doua condiţie ar fi ca soluţia aleasă să presupună cel mai mic tarif posibil din variantele existente”.
Şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, spune că, în cazul în care se va opta pentru depozitarea temporară lângă rampa oraşului Deva, primarii vor trebui să se grăbească: „Dacă se va merge pe soluţia transportului deşeurilor în alt judeţ, din punctul nostru de vedere nu e nicio problemă. Dacă se va alege soluţia depozitării temporare, va trebuie să grăbim demersurile pentru că sunt o serie de analize suplimentare care trebuie făcute pentru această soluţie”.
