Sarmizegetusa Regia, exemplu de bune practici extins la nivel naţional
Un proiect de lege iniţiat anul trecut în Parlament, bazat pe exemplul de la Sarmizegetusa Regia, după ce obiectivul a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, a fost adoptat de Senat, în noiembrie anul trecut, iar acum îşi urmează cursul procedural în Camera Deputaţilor.
Mai precis este vorba despre adăugarea unui paragraf la Ordonanţa de Urgenţă nr. 47 din 2000 în care se specifică: „Monumentele istorice înscrise în lista Patrimoniului Mondial sunt obiective speciale, paza acestora este în sarcina administratorilor monumentelor, iar Ministerul Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, asigură măsurile de ordine şi siguranţă publică”.
Paragraful ar trebui să constituie un dublu avantaj pentru Consiliul Judeţean Hunedoara. În primul rând, Consiliul nu va mai trebui să se contreze cu inspectorii Curţii de Conturi şi să-şi caute dreptatea prin instanţele de judecată, după ce Curtea de Conturi impută administraţiei judeţene plata unor servicii de pază către o firmă privată, pe motiv că paza siturilor UNESCO ar trebui făcută gratuit de Jandarmerie (lucru imposibil în Munţii Orăştiei). În al doilea rând, atribuirea pazei mai clar în sarcina administratorului ar trebui să constituie un avantaj pentru CJ Hunedoara în deja prelungitele discuţii referitoare la preluarea în administrare şi a cetăţilor dacice de la Băniţa, Piatra Roşie, Blidaru şi Costeşti. Acum, Ministerul Culturii este administratorul acestor cetăţi. Acelaşi minister al Culturii nu îşi permite nici măcar să finanţeze cum trebuie campanii de cercetare arheologică de trei-patru săptămâni în cetăţile amintite, ce să mai vorbim de plata unui serviciu permanent de pază.
Proiect ajuns în Camera Deputaţilor
Modificarea legislativă a fost adoptată de Senat pe 27 noiembrie anul trecut. Printre iniţiatori s-a numărat şi senatorul Viorel Sălan: „Am vrut să extindem oarecum exemplul de bune practici de la Sarmizegetusa Regia (unde numărul actelor de vandalism s-a redus la zero de când există pază permanentă – n.red.). Au fost discuţii între reprezentanţi ai administraţiei publice şi ai MAI şi s-a ajuns la această formulare. E vorba despre monumentele UNESCO din România. Nu ştiu dacă numărul acestora depăşeşte cu mult 50, la ora actuală. Noi am avut probleme cu Sarmizegetusa, pentru că vechile acte legislative spuneau «Luaţi în pază Sarmizegetusa Regia», fără ca acele persoane care au decis astfel să-şi dea seama că acolo e vorba despre o suprafaţă (împădurită – n.red.) foarte mare şi că, de fapt, serviciul de pază, aşa cum este el definit de lege, nu poate fi aplicat acolo (într-un sit arheologic de importanţă mondială amplasat într-un parc natural – n.red.)”.
Conform surselor noastre, acum proiectul de modificare legislativă aşteaptă să fie discutat în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, camera decizională în acest caz.
