Salvarea monumentelor minei Petrila e la mâna PNL
Noul Consiliu Local al oraşului Petrila nu a reuşit să adopte, săptămâna trecută, o hotărâre prin care să poată solicita trecerea în proprietate a mai multor imobile din cadrul fostei exploatări miniere. Liberalii s-au abţinut de la vot. În cazul în care demersul Primăriei nu se deblochează, la Petrila se va repeta istoria de la Călan şi Hunedoara: din colosul în jurul căruia s-a dezvoltat oraşul nu va mai rămâne absolut nimic.
Pe ordinea de zi a şedinţei CL Petrila de săptămâna trecută a figurat şi un proiect de hotărâre prin care municipalitatea dorea să solicite ca mai multe clădiri de pe platforma exploatării miniere din oraş să fie trecute din proprietatea Ministerului Energiei în cea a Primăriei. Pe lista imobilelor solicitate, pe lângă cele deja declarate ca fiind monumente istorice industriale (Puţul Central, Atelierele Mecanice, Compresoarele vechi, Puţul cu schip şi Galeria Deak) s-au numărat şi sediul administrativ al minei, şcoala de calificare, mina-şcoală, dispensarul medical, Staţia de salvare, Compresoarele noi şi două puncte de transformare a energiei electrice. Proiectul avea nevoie de votul a minimum două treimi din numărul total de consilieri, adică 13 din 19 voturi. Consilierii liberali, şase la număr, s-au abţinut de la vot. Proiectul a căzut, iar Primăria Petrila pierde timp preţios.
Proiecte la mâna liberalilor
„Dorim ca acele clădiri declarate să fie incluse într-un proiect de transformare a lor în obiective turistice pentru care am vrea să solicităm finanţare europeană. Celelalte clădiri solicitate ne-ar fi utile atât pentru proiectul amintit (de exemplu mina-şcoală simulează destul de bine condiţiile din subteran şi ar putea avea destui turişti curioşi să afle cum se lucra în mină) dar şi pentru nevoile administraţiei locale. La ora actuală, Primăria Petrila activează în cinci clădiri diferite. Taxele şi impozitele sunt într-o parte a oraşului, birourile în altă parte, poliţia locală în altă parte şi tot aşa. Acele clădiri le-am putea închiria sau chiar vinde, dacă am intra în posesia sediului administrativ al minei, clădire în care am putea comasa mai multe servicii ale administraţiei locale. În plus, astfel am economisi şi cu paza celorlalte clădiri cerute de noi, de pe platforma exploatării. Nu vrem să le vedem demolate, din moment ce oraşul are nevoie de acele clădiri şi de cele monument – istoric şi de celelalte solicitate de noi”, spune primarul Vasile Jurca. În CL Petrila, PSD deţine 13 consilieri şi PNL 6. Unul dintre consilierii PSD este însă şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei care deţine exploatarea minieră – Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului (SNÎMVJ) aşa că nu va putea vota o asemenea iniţiativă din cauză că s-ar afla în conflict de interese. Aşa se face că un nou proiect de hotărâre în acest scop ar avea nevoie de cel puţin un vot favorabil din partea unui consilier liberal.
Păducel – motive de opoziţie
Fostul primar al oraşului, Ilie Păducel (adus cu puţin timp înaintea alegerilor în PNL, cu încălcarea flagrantă a „Codului de integritate” al partidului), pare a fi acum liderul opoziţiei din CL Petrila. Acesta este acuzat de noul primar că s-a opus şi continuă să se opună ideii de a salva măcar o parte din clădirile minei. Păducel declară însă că nu se opune ideii primarului Jurca, dar că un transfer al clădirilor fostei mine în proprietatea Primăriei ar trebui să îndeplinească mai multe condiţii. „În ianuarie, sau februarie, am solicitat şi eu un punct de vedere de la Ministerul Economiei şi Ministerul de Finanţe privind un posibil transfer cu titlu gratuit al clădirilor. Ministerul de Finanţe a spus că aşa ceva nu este posibil. Clădirile sunt dispersate pe acea platformă. Doar pentru paza lor SNÎMVJ cheltuieşte 1 miliard pe lună (cifră infirmată de directorul societăţii, Aurel Anghel – n.red.). Unele dintre ele sunt aproape o ruină. Da, s-ar putea prelua, doar cu titlu gratuit şi doar dacă ar fi reabilitate şi împrejmuite în prealabil. Pe de altă parte, actualul sediu al Primăriei este pus la punct aşa că nu se justifică mutarea Primăriei într-o altă clădire”, spune Păducel.
Amânate de la demolare, deocamdată
Cele cinci clădiri deja declarate ca monumente istorice nu mai pot fi demolate. Directorul SNÎMVJ, Aurel Anghel, spune că a cerut o refacere a planului de demolări şi ecologizare, plan care aşteaptă acum avizul Ministerului Culturii. „Am dispus ca planul de demolare şi ecologizare să nu includă, deocamdată, toate clădirile solicitate de Primărie. Noi am fi bucuroşi dacă le-am putea preda Primăriei. Pentru toate clădirile de pe platformă, cheltuielile lunare cu paza şi utilităţile se ridică la 70 – 80.000 de lei. Din punctul meu de vedere este exclusă posibilitatea ca, înainte de a le preda Primăriei, să le reabilităm noi. Noi avem un plan de demolare-ecologizare, nicidecum de consolidare – reabilitare”, declară Aurel Anghel.
