Ritual funerar vechi de 5000 de ani, descoperit la câţiva kilometri de Prislop

Arheologii au descoperit, zilele trecute, un schelet vechi de cinci milenii, pe o culme de deal situată la câţiva kilometri de mănăstirea Prislop. Descoperiri asemănătoare au mai avut loc şi aici dar şi în alte părţi ale ţării. Unic este însă faptul că, în urma săpăturilor din ultimele trei săptămâni, arheologii au reuşit să reconstituie în linii mari un ritual funerar asemănător cu cele ale amerindienilor.

Pe 2 iunie arheologi de la Muzeul Banatului şi Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara au reluat săpăturile în situl ce cuprinde, deocamdată, 10 movile din eneolitic, zonă care a început să fie cercetată ştiinţitic abia în 2006. În 2010, aici a mai fost descoperit un schelet uman, amplasat într-o cutie de lemn, acoperită apoi cu pământ. Analizele cu Carbon 14 au dovedit că acel schelet uman avea o vechime de 5.000 de ani.

Premieră arheologică

Şantierul arheologic deschis în acest an a vizat o altă movilă din cele 10. Şi de data aceasta a fost descoperit un schelet (foto mic), dar şi un rug de lemn cu ajutorul căruia arheologii au reuşit să restabilească, în linii mari, întregul ritual funerar folosit aici cu cinci milenii în urmă. „Ritualul seamănă oarecum cu cel al amerindienilor. Trupul era expus la descărnat, pentru o perioadă de câteva luni bune. În acelaşi timp, în aceeaşi zonă se construia un rug pe care erau puse diferite obiecte, ca ofrande, în special vase de lut. Rugul era apoi aprins, ca semn de consacrare a locului respectiv. După descărnare, scheletul era pus într-o cutie, pe acel rug, iar totul era acoperit cu pământ, rezultând astfel o movilă de 2,3 metri înălţime. Pe rug am găsit vase de lut, dar şi fragmente mici de oase, cel mai probabil oase de animale. Acest rug funerar e din eneolitic – început de epoca bronzului, sau «Cultura Coţofeni» cum i se spune la noi. El reprezintă o premieră în arheologia românească, iar după publicarea lucrărilor de specialitate pe această temă, cred că descoperirea va fi un punct de reper important pentru cei care cercetează epoca amintită”, spune arheologul Sorin Tincu (medalion).

Necăjiţi de finanţare

Arheologii nu au reuşit să afle exact dimensiunile rugului de lemn. Ştiu doar că acesta avea formă rectangulară şi o înălţime de cel puţin 30 de centimetri. Zilele acestea cercetătorii închid săpătura de la Silvaşu de Jos pentru simplul motiv că nu mai dispun de finanţare pentru continuarea cercetărilor, sperând că, la anul, vor putea menţine deschis şantierul mai multă vreme. Se consolează însă cu gândul că descoperirea din acest an consacră Hunedoara şi mai bine pe harta istorică a României. „În stratul superior de pământ al movilei s-au descoperit şi unelte mai vechi, din Paleolitic. Perioada din care datează scheletul şi rugul coincide cu cea în care a început procesul de indo-europenizare. Movilele sunt aşezate pe o culme de deal parţial împădurită, în poziţie dominantă, ceea ce ne face să credem că aici au fost înmormântate persoane importante ale comunităţii respective”, adaugă Sorin Tincu.

Locul pe care sunt amplasate movilele vechi de 5.000 de ani este situat la aproximativ 7 kilometri distanţă de Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul lui Arsenie Boca.