Resursele naturale, o şansă pentru dezvoltarea judeţului Hunedoara
Produsul intern brut al judeţului Hunedoara în anul 2012 a fost de 125.571.429 euro, cifră care îl situează undeva la mijlocul clasamentului. Potenţialul economic al acestui judeţ, cândva unul dintre cele mai industrializate din România şi cel mai urbanizat, este mult mai mare. Exploatarea resurselor naturale ar putea garanta bunăstarea economică a hundorenilor pe termen mediu şi lung.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, România are rezerve estimate de 700 tone de aur şi 2.000 de tone de argint, situate exclusiv în cadrilaterul aurifer din Munţii Metaliferi.
Nordul judeţului un viitor El Dorado
Partea de nord a judeţului Hunedoara, una dintre cele mai sărace în momentul de faţă, stă la propriu pe un munte de aur. Compania “Deva Gold” intenţionează să investească peste 270 de milioane de dolari în exploatarea resurselor de aur, argint şi cupru din zona Certej. Conform estimărilor geologilor investiţia anunţată la Certej de grupul canadian este mai mare cu 15 la sută comparativ cu cea estimată într-un studiu de fezabilitate din 2010. Concret, investitorii canadieni preconizează în Certej o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii de argint (20,5 tone argint), cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani.
Şi zona Brad ar putea să cunoască o revigorare economică odată cu începerea exploatărilor aurifere de la Rovina – comuna Bucureşci. În urma forării a mai multe puţuri de explorare în perimetrul “Valea Rovina”, firma Carpatian Gold, prin subsidiara sa în România – Samax, a anunţat că în zonă există reserve mari de metal preţios estimând cantitatea de aur pe care o va putea exploata la şapte milioane de uncii. Dacă previziunile geologilor se vor adeveri doar pentru aurul scos din acest perimetru, compania Canadiană va plăti 208 miliarde de dolari. În acelaşi perimetru au fost descoperite cantităţi mari de cupru şi argint.
Recent compania Eldorado Gold care deţine 80 la sută din acţiunile Deva Gold a anunţat că a obţinut licenţele necesare petru explorări în perimetrele Brad şi Băiţa.
Bani făcuţi din piatră seacă
Pe teritoriul judeţului Hunedoara funcţionează în momentul de faţă 38 de balastiere dintre care 18 sunt în albia râurilor, iar 20 sunt exploatări de pe uscat. Pe parcursul anului 2012, numai din râurile Mureş şi Strei au fost extrase peste 3,4 milioane de metri cubi de balast. La acestea se adaugă încă peste 5 milioane de metri cubi extrase din terase aflate în afara albiei râurilor. În nordul judeţului şi pe valea Mureşului, carierele de piatră reprezintă o afacere profitabilă, cel puţin până la finalizarea lucrărilor la autostradă. La acestea se adaugă şi cariera de piatră ornamentală – Travertin – de la Banpotoc.
Deva, Hunedoara şi Călan aşteaptă încă investitorii
Centrul judeţului Hunedoara mizează pe creşterea atractivităţii faţă de investitori odată cu finalizarea autostrăzii care ar deschide judeţul spre Europa. Deocamdată cifrele nu sunt deloc încurajatoare. Investitorii promişi de administraţia locală, pentru Parcul Industrial din Hunedoara, întârzie să-şi deschidă afaceri în această zonă. La zece ani de la înfiinţare, doar 20 de firme funcţionează pe raza Parcului Industrial majoritatea fiind societăţi locale care şi-au mutat activitatea din oraş în zona industrială. Nici în Deva nu au fost făcute investiţii private de mare amploare.
În Valea Jiului doar patru mine mai sunt viabile, din punct de vedere economic. Cele patru unităţi miniere care nu produc pierderi sunt înglobate în Complexul Energetic Hunedoara, alături de termocentralele de la Mintia şi Paroşeni. Un grup de investitori din China care s-a arătat interesat să investească în mineritul din Valea Jiului a anunţat că renunţă la planurile legate de sudul judeţului Hunedoara. Preţurile de cost extrem de mari (peste 80 de lei pe gigacalorie) fac cărbunele exploatat din subteran să nu fie competitiv pe piaţa europeană, unde marile companii extractive lucrează cu exploatări la zi, (cariere) mult mai rentabile.
Inflaţia anuală a ajuns în ianuarie la 5,97 la sută, potrivit datelor prezentate de Statistică. Cel mai mult s-au scumpit în ianuarie preţurile mărfurilor nealimentare, care le includ şi pe cele la energie.
Economia este posibil să fi intrat din nou în recesiune, luând în calcul că multe fonduri pentru investiţii au fost tăiate. Deşi porniseră de la estimări de creştere de 1-2 la sută pentru 2012, la începutul anului trecut, analiştii şi-au refăcut calculele. Un motiv important au fost şi cele două rectificări bugetare în care au fost tăiate câteva miliarde de lei din sumele planificate pentru investiţii.
