„Renaşterea” calculatorului românesc la Simeria – un proiect ratat. Inventatorul brădean Răzvan Mărcuş a renunţat momentan la ideea unui server 100 la sută autohton din cauza preţului ridicat al energiei

La începutul acestui an, era anunţat un proiect extrem de ambiţios în Parcul de Afaceri Simeria: Răzvan Mărcuş, tânărul brădean care a devenit extrem de cunoscut după ce a inventat husa care încarcă singură un telefon, spunea că are de gând să dezvolte un computer sută la sută românesc, care să consume de patru ori mai puţin decât cele actuale, la aceeaşi putere de procesare. Proiectul este suspendat pentru că nu se poate realiza, la Simeria, instrumentul de finanţare şi testare a serverului românesc: un complex de găzduire a site-urilor de internet.

Răzvan Mărcuş a demarat la Simeria, în parteneriat cu o firmă din Cluj – Napoca un proiect cu două componente: un centru de găzduire a site-urilor de internet care să producă resursa financiară pentru dezvoltarea celei de-a doua componente – realizarea unui computer sută la sută românesc care să consume mult mai puţină energie electrică. Acelaşi centru de „hosting on-line” ar fi urmat să fie şi „poligonul de încercare” pentru prototipurile de computere realizate de Răzvan Mărcuş şi echipa sa.

Informaţii eronate

Întregul demers s-a împotmolit din cauza preţului energiei: „De la ENEL ni s-a spus că un megawatt costă 157 de lei. Ne-am făcut calculele în funcţie de această sumă. Chiar am început să aducem vreo 400 de calculatoare, am şi montat vreo 140 în centrul de hosting şi urma să ajungem punem încă 1.000. Apoi ne-am trezit că un megawatt costă mai mult decât dublu, faţă de suma comunicată nouă iniţial. Ni s-a spus că diferenţa constă în tariful de transport şi alte taxe. În aceste condiţii, afacerea devenea total nerentabilă pentru că, la un singur ban diferenţă, reieşea o diferenţă lunară de vreo 3.000 de euro. Centrul de hosting nu se poate realiza la Simeria şi din cauză că ar fi trebuit să investim noi vreo 200.000 de euro pentru un transformator electric, deoarece transformatorul existent acolo nu făcea faţă consumului centrului de hosting. Dacă ar fi trebuit, la un moment dat, să ne relocăm, ce făceam?! Lăsam transformatorul ăla de 200.000 de euro acolo, pentru că nu aveam cum să-l vindem la piaţă. Partea cu proiectul pentru calculatorul românesc este blocată. Acum mă concentrez pe dizertaţia mea pentru lucrarea de masterat şi pe alte trei proiecte de invenţii, în colaborare cu o firmă din Târgu Jiu. Firma din Cluj Napoca este, în continuare, în discuţii cu Administraţia Parcului de Afaceri Simeria dorind să dezvolte un proiect pentru software”, ne-a declarat Răzvan Mărcuş (medalion).

Un sistem rigid

Surse din „apropierea” Parcului de Afaceri Simeria ne-au dezvăluit că primul „hop” care le-a creat foarte mulţi nervi promotorilor ambiţiosului proiect a fost faptul că, după ce Consiliul Judeţean s-a arătat dispus să suporte contravaloarea unui transformator electric mai puternic în zonă, firmele din domeniul energetic le-au comunicat că branşarea halei va dura între 4 şi 6 luni. „Din nefericire, proiectul, în forma sa iniţială, s-a blocat, dar nu din vina noastră. Hala pe care o închiriasem iniţial pentru acel centru de hosting on-line a revenit, după ce a fost eliberată, unor investitori italieni care activează în domeniul textilelor, deci nu a rămas neocupată. Noi am încercat să sprijinim din toate puterile proiectul în care este implicat şi Răzvan Mărcuş. Şi noi şi conducerea Consiliului Judeţean. I-am dus şi la Termocentrala Mintia în încercarea de a-i ajuta să obţină un preţ mai mic pentru energie, dar costa tot vreo 300 de lei megawatt-ul, chiar dacă era doar «aruncat peste gard»”, declară Radu Barb, directorul Agenţiei de Dezvoltare Economică Hunedoara, instituţie căreia i se subordonează şi Parcul de Afaceri Simeria.