Raţionament total ilogic. Ministrul Transporturilor spune că atunci când vom avea autostrăzi multinaţionalele vor pleca
Se împlinesc 4 ani de când ar fi trebuit să circulăm pe o autostradă de la Nădlac măcar până la Sibiu. Multe şantiere sunt încă blocate. În aceste condiţii, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, încearcă să „dreagă busuiocul”, venind cu o explicaţie care, dacă nu cumva e scoasă total din context, frizează ridicolul: în România, după ce vom avea autostrăzi, vor pleca multinaţionalele (acele multinaţionale mult-hulite de propaganda PSD).
La finele săptămânii trecute, Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor s-a reunit la Sinaia. Principala temă de discuţii a fost proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov (pe care guvernarea PSD anunţase anul trecut că o va face într-un parteneriat public – privat sub supravegherea Băncii Mondiale, iar acum anunţă că de supervizare se va ocupa Comisia de Prognoze – altă fractură logică).
Conform deputatului USR, Cătălin Drulă, un membru PSD al Comisiei i-ar fi atras atenţia ministrului Transporturilor că România are nevoie de autostrăzi şi că marile companii (de exemplu Dacia – Renault) vor pleca din România dacă nu avem o infrastructură decentă. Răspunsul lui Şova a fost următorul: „Este o reţea de autostrăzi minunată în Occident. De ce au venit multinaţionalele aici? Pentru că sunt salarii mici. Când o să avem autostrăzi, o să avem salarii mari. Tot vor pleca. Către alte zone fără autostrăzi, dar cu salarii mici.”
După ce a postat răspunsul pe pagina sa de facebook, deputatul USR a furnizat site-ului g4media şi înregistrarea audio care confirmă fără dubiu că spusele în aparţin ministrului Transporturilor.
Scurt istoric al autostrăzii „hunedorene”
Despre „by-pass-ul” Deva – Orăştie s-a vorbit încă din 2002 – 2003. Bucata de autostradă apărea ca promisiune electorală venită din partea PSD şi a candidatului la alegerile prezidenţiale din 2004, Adrian Năstase. Lucrările au început abia în 2010 şi s-au finalizat în 2012. În 2011, când au început lucrările la Orăştie – Sibiu, ministrul transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu, spunea că vom circula pe autostradă de la Nădlac până la Sibiu, neîntrerupt, în 2014. De la Deva la Sibiu se poate (întreruperi mai apar când sunt noi alunecări pe lotul 3). De la Nădlac la Lugoj se poate, de asemenea, circula. De la Lugoj până la Deva nu se poate. Şi nici nu se va circula neîntrerupt pe autostradă în următorii cinci ani (cel puţin). Proiectul tehnic iniţial ar fi trebuit pus în practică încă din 2009, dar a fost contestat la Comisia Europeană de către mai multe ong-uri pe motiv că nu respecta legislaţia privind protecţia mediului. Comisia Europeană le-a dat dreptate. Proiectul tehnic s-a refăcut şi aşa au apărut „în ecuaţie” deja cunoscutele „tuneluri pentru urşi” (autostrada să treacă pe sub pământ, între Coşava şi Holdea, astfel încât mamiferele mari să poată traversa pe deasupra, nestingherite, traseul autostrăzii). Doar că porţiunea cu tuneluri a fost scoasă din contractul cu italienii de la Salini Impregilo, iar CNAIR şi Ministerul Transporturlor sunt din nou într-un blocaj creat chiar de responsabili din cele două instituţii.
Cu şi fără autostradă
Dacia – Renault este compania care deţine cea mai mare pondere din exportul românesc şi „trage” după ea producători de componente din mai multe zone ale ţării. În 2016, Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, declara că o maşină produsă la Mioveni costă mai mult cu 90 – 100 de euro doar din cauza celor 120 de kilometri de autostradă care lipsesc, între Sibiu şi Piteşti. „Între 90 și 100 de euro pe automobil se adaugă la preț din cauza lipsei celor 120 de kilometri de autostradă între Pitești și Sibiu. Iar aici nu sunt luați în calcul costul suplimentar cu carburanții din cauza vitezei mici, nu sunt luați în calcul nervii, nu luate în calcul stagnările care se produc în trafic”, spunea Stroe.
Investiţiile companiilor străine serioase s-au concentrat în ultimii ani spre zone cu acces facil la o autostradă (Timişoara, Arad, Sebeş, Sibiu). Au fost însă mult mai mici decât cele făcute în Ungaria, ţară care are deja o reţea de şosele de mare viteză bine pusă la punct. Dacă tot este să luăm industria auto ca exemplu, în Ungaria, numărul companiilor care investesc în noi capacităţi de producţie (Opel, Suzuki, Audi, Mercedes) cel puţin dublu faţă de România.
