Raportul Melczer: în ianuarie, CEH a făcut profit, dar a fost doar un „accident” fericit. Managerul Complexului Energetic Hunedoara prezintă un raport de activitate ce cuprinde câteva elemente „istorice” pentru mamutul economic lăsat de statul român „să moară cu zile”.

În ianuarie 2017, CEH a înregistrat un profit de aproape 16 milioane de lei. De la începutul acestui an şi până acum, Complexul a mai reuşit să-şi achite, în premieră, o rată pentru investiţia de la Termocentrala Paroşeni şi să plătească taxe şi impozite locale, pentru prima dată după doi ani. Sunt câteva elemente care produc o întrebare: de ce, până acum, nu s-a putut?

Preţurile-record la energie din ianuarie şi februarie, generate de perioada extrem de geroasă, au reprezentat pentru CEH o importantă „bulă de oxigen”. Dacă, în primele zile ale anului, administraţia şi sindicatele se certau pe tema unor întreruperi temporare de activitate care să afecteze aproape toţi angajaţii, mai ales în a doua parte a primei luni din an, se ajungea la situaţia în care să fie nevoie ca minele şi termocentralele să funcţioneze cu toată capacitatea de producţie de care dispuneau. „În ianuarie 2017 a fost prima dată în istoria CEH când s-a înregistrat profit. Am avut venituri de 84,2 milioane de lei şi cheltuieli de 68,4 milioane de lei. Preţurile bune de pe piaţa de energie, adoptarea unei scheme care a maximizat veniturile şi realizarea producţiei de huilă necesare, precum şi menţinerea în stare de funcţionare a grupurilor energetice (cele de la Mintia aflate într-o stare nu tocmai bună) sunt factorii care au stat la baza acestui rezultat.

Pentru prima dată în ultimii doi ani, am plătit taxe şi impozite locale”, arată Michael Melczer (foto) în raportul întocmit la patru luni de la preluarea conducerii CEH.

Stoc mai mare de cărbune

Tot la capitolul „realizări”, raportul semnat de Melczer arată că, acum, stocul de cărbune al CEH este chiar mai mare decât cel din 2 noiembrie 2016, cu toate că societatea a produs în ianuarie peste 160.000 de MWh (mulţumită cererii mari de pe piaţă, generată de perioada extrem de friguroasă de la începutul anului). „Astfel, dacă la 1 noiembrie erau 59.543 tone în stoc, la 12 decembrie ajunseserăm la 62.276 tone. La 22 martie 2017, stocul de cărbune la termocentrale este de 65.991 tone (…) Am dispus ca începând cu luna martie a.c. să constituim stocul de cărbune pentru iarna 2017 – 2018, stocul fiind fundamentat pe posibilităţile noastre tehnice şi o schemă de funcţionare de maximizare a veniturilor. Acest stoc trebuie să ajungă la 120.000 de tone la începutul lunii noiembrie 2017”, se mai arată în raportul amintit. Acelaşi document dezvăluie faptul că „în perioada 2 noiembrie – 31 decembrie, productivitatea muncii a crescut cu peste 20 la sută” şi că s-a reuşit recuperarea a peste 2.200 de tone de cărbune de pe terasamentul căilor ferate (zonele în care garniturile CEH sunt atacate de hoţii de huilă).

Bani plătiţi pentru modernizări

„Bilanţul intermediar” prezentat de Melczer mai arată că, tot în ultimele luni, CEH a mai înregistrat o premieră: şi-a plătit singur rata pentru creditul bancar prin care s-a efectuat investiţia de mediu de la Paroşeni. Până acum, aceşti bani erau plătiţi de Ministerul de Finanţe, pe motiv că societatea cu sediul central la Petroşani nu avea niciodată suficient disponibil în bancar. Rata se ridică la aproape 5 milioane de lei. Tot în acest început de an, Complexul a mai achitat încă 3,6 milioane de lei pentru TVA-ul restant calculat pentru aceeaşi investiţie de la Paroşeni şi a „asigurat plata diferenţei de 17 milioane prin cesiune pe cont Transelectrica”, asftel încât modernizarea de la termocentrala amintită să se poată finaliza. Michael Melczer mai spune că s-a demarat procedura de achiziţie pentru serviciul de reparaţie capitală a Grupului III de la Mintia. Pentru termocentrala de lângă Deva, spune managerul, s-au alocat deja „sume importante pentru constituirea de depozite bancare în vederea realizării unei centrale termice de pornire şi conversia pe gaz a grupului energetic 2”, fără să menţioneze şi cifre.

Îi diminuează profitul fostului patron

La capitolul „reduceri de cheltuieli”, un loc aparte pare a-l ocupa o decizie luată de Michael Melczer în dauna companiei la care a lucrat până în vara lui 2015, Gerom, patronată de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu. Aceasta rămăsese singurul furnizor de stâlpi hidraulici, piese foarte importante pentru activitatea în subteran. „Am găsit peste 1000 de stâlpi hidraulici defecţi, prin curtea companiei. Doar nu era să-i aruncăm la fier vechi. Eu am venit cu tehnologia, le-am arătat oamenilor din CEH cum se face. E relativ simplu de făcut recondiţionarea unui astfel de stâlp hidraulic. Unele piese trebuie cumpărate de noi, dar altele trebuie doar recondiţionate. Se face o economie semnificativă şi aici. Recondiţionarea stâlpilor hidraulici se face la atelierul mecanic de la Mintia şi la atelierele minei Livezeni”, ne-a declarat Michael Melczer care, pe aceeaşi temă, pentru un cotidian din Valea Jiului a adăugat: „Nu e o operaţie pe creier. E făcută o tehnologie de reparare care înseamnă aproape un stâlp nnou. Iese mai ieftin, scade profitul lui Serafinceanu”.

Greul abia acum vine

Întrebat de „Glasul Hunedoarei” de ce nu s-au putut aplica şi până în noiembrie 2016 măsuri de reducere a cheltuieilor şi maximizare a veniturilor de genul celor menţionate în raportul său, Michael Melczer a dat un răspuns foarte scurt: „Îmi pare rău, nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi-i pe cei care au fost directori”.

Veniturile CEH au început să scadă, din această lună. Cererea de energie pe piaţă este incomparabil mai mică decât cea din ianuarie-februarie. Veniturile CEH cunosc aceeaşi evoluţie descendentă. Mai rău, ajutorul de stat în valoare de 200 de milioane de lei pentru închiderea minelor Lupeni şi Lonea întârzie. Exploatarea eficientă a cărbunelui în subteran nu se poate realiza, nicidecum, peste noapte (doar în condiţiile în care, Doamne fereşte, avem temperaturi negative şi-n iulie). Termocentrala Mintia riscă să fie închisă anul acesta pentru că nu îndeplineşte condiţiile de mediu, iar problema insolvenţei CEH este încă netranşată în instanţă, aşa că principala sursă de venituri a Complexului, OPCOM (organismul prin care vine energie pe piaţa zilei următoare) este blocată.