Puţurile minelor închise din judeţ sunt tratate cu o indiferenţă criminală

Mai multe puţuri de mină ori guri de aeraj sunt lăsate descoperite de aproape 10 ani în zonele cu exploatări miniere închise în judeţ, iar până când acestea nu vor mai reprezenta un pericol sunt toate şansele să mai treacă un deceniu. Incidentul de la Ruda Brad, unde un câine a scăpat ca prin minune după ce a căzut într-un astfel de puţ, scoate la iveală o situaţie revoltătoare: sunt cel puţin patru asemenea locuri în care un copil, sau chiar un adult, îşi poate pierde viaţa, doar în apropierea oraşului Brad. Situaţia se repetă la Ghelari, Certej şi Crişcior.

Din două-trei telefoane am aflat că în zona fostelor mine ale Minvest Deva există cel puţin 10 puţuri de mină ori guri de aeraj nesecurizate. Un trecător neavizat poate cădea oricând în ele pentru că, din 2006 şi până acum, guvernele care s-au succedat nu au găsit niciodată bani suficienţi pentru închiderea efectivă a minelor lăsate fără activitatea de extracţie.

Cinci puţuri descoperite, doar la Brad

În cazul de la Ruda Brad, unde un câine a căzut într-un puţ de aeraj adânc de 60 de metri şi, ca prin minune, a supravieţuit, vina o poartă localnicii, după cum spune primarul Florin Cazacu: „Acolo exista o placă de beton pusă peste gura puţului, dar acea placă a fost parţial spartă de localnici care îşi aruncă gunoaiele în acel puţ. Este inadmisibil un astfel de gest. E inconştienţă”. Cazacu adaugă că în pădurea de lângă satul Ruda Brad mai există alte patru asemenea puncte periculoase. Niciunul dintre ele nu are vreo placă de beton pusă deasupra. Fiecare gură a puţului este doar împrejmuită cu gărduleţe de lemn care, conform lui Cazacu, sunt schimbate periodic. „Primăria a pus placa de beton pentru a acoperi gura de aeraj de la Ruda Brad. Mai sunt însă asemenea guri lăsate deschise, destul de multe, în perimetrul Musariu – Ruda Brad. Ele reprezintă un pericol mai ales pentru animale. Se impune clar o revizuire a situaţiei şi voi avea o discuţie cu reprezentanţii societăţilor în cauză, Minvest şi Conversmin. Sunt mai multe lucrări miniere la care accesul se face neîngrădit. Chiar şi la Treptele Romane se poate intra fără probleme şi nu e deloc normal acest lucru”, adaugă primarul Bradului.

Puţuri semnalizate cu… panglică

Pe raza comunei Crişcior (unde a funcţionat exploatarea de la Gura Barza) există cel puţin un puţ descoperit, în zona numită „Podu Morii”, după cum spune primarul Ovidiu Furdui, care lasă de înţeles că s-ar putea să mai fie şi altele: „Nu am activat în domeniu aşa că nu cunosc situaţia în amănunt. Totuşi, la modul sigur, ştiu de puţul de la Podu Morii că nu este securizat. Mai sunt şi alte puţuri, care sunt securizate, din câte ştiu eu”.
Petru Câmpian, primarul comunei Certej, spune că are cunoştinţă de patru puţuri care stau şi acum descoperite, deşi activitatea minieră de aici s-a oprit de mai bine de 10 ani. „Unele puţuri sunt închise şi sigilate, altele probabil vor fi închise în perioada următoare. Eu ştiu că mai sunt patru puţuri rămase deschise, care sunt semnalizate doar cu panglică alb-roşie, în zona Coranda şi în zona Săcărâmb”. Un alt asemenea puţ există în comuna Ghelari.

Strategie de neînţeles

Pentru conservarea minelor pe care le are în proprietate, „Minvest” Deva are încheiat un contract cu „Conversmin” S.A., societate aflată în subordinea Ministerului Economiei. Şeful filialei din Deva a societăţii amintite, inginerul Sorin Dobra, spune că situaţia este provocată de faptul că Guvernul nu a reuşit să aloce bani suficienţi pentru închiderea minelor, operaţiune care se face în urma unor licitaţii organizate pentru fiecare obiectiv în parte. În cazul puţurilor, acestea trebuie mai întâi umplute cu material, apoi acoperite cu plăci de beton. Soluţia acoperirii lor cu grilaje metalice s-a dovedit a fi total ineficientă pentru că acestea au fost furate de hoţii de fier vechi (cum s-a întâmplat la Coranda, nu cu mulţi ani în urmă). Închiderile de mine sunt operaţiuni costisitoare, e drept, însă, probabil din inerţie, sau din nepăsare, pare-se că nimeni nu s-a gândit ca, până când vor apărea fondurile necesare, măcar pe gurile puţurilor să fie puse plăci de beton. În schimb se fac plăţi pentru contracte de conservare şi pentru salarii de paznici. „În momentul de faţă, Conversmin are un contract pentru activităţi de conservare a minelor încheiat cu Minvest. Noi efectuăm aceste activităţi şi asigurăm şi paza obiectivelor. Închiderile de mine se fac în baza unui plan anual aprobat de Ministerul Economiei, iar închiderile efective se fac în baza unor proiecte”.

Oameni fără minte şi fără inimă

Marţi după-amiaza, Serviciul Salvamont Hunedoara a fost chemat să intervină pentru salvarea unui câine căzut într-un puţ de aeraj de la Ruda Brad. Salvamontiştii au reuşit să scoată câinele în viaţă, însă o contribuţie majoră la salvarea acestuia au avut-o localnicii: vreme de trei zile aceştia i-au aruncat mâncare pentru a supravieţui. Unii tineri din zonă, pasionaţi de alpinism şi speologie, au încercat chiar ei să-l scoată de la 60 de metri adâncime, cât măsoară puţul în cauză, dar nu au reuşit pentru că nu au avut tot echipamentul necesar unei asftel de intervenţii. Primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, spune că patrupedul (botezat acum Rudi, după numele localităţii în care a fost găsit) a scăpat ca prin minune căderii în puţ: „Nu-mi explic cum de a supravieţuit. Am mers cu el la doctorul veterinar şi am constatat că nu are nicio fractură. Are o problemă la ficat şi a intrat pe tratament cu hepato-protectoare. Părerea mea este că acest câine a fost pur şi simplu aruncat în acel puţ de un stăpân fără inimă. Avem problema aceasta şi în Brad. Stăpânii de câini nu-i sterilizează şi aruncă puii pe domeniul public. Aici a fost vorba de o persoană care pur şi simplu a vrut să scape de câinele care i se tot întorcea acasă. Spun asta pentru că Rudi are în jur de 12 ani”.