PSD explică principalele modificări la Legea penală

Într-un comunicat de presă transmis în cursul zilei de ieri, liderii PSD Hunedoara au ținut să facă câteva precizări legate de modificările pe care coaliția PSD-ALDE-UDMR le aduce legislației penale.

„Modificarea Codurilor Penale pentru respectarea prezumției de nevinovăție nu este o cerință nici din partea PSD, nici din partea ALDE, ci din partea Uniunii Europene. Adoptarea Directivei UE 343 la nivel european a avut loc tocmai din cauza abuzurilor împotriva prezumției de nevinovăție care au avut loc și în România, se precizează în comunicat. În continuare liderii PSD dau câteva exemple concrete de modificare a legislației penale în sensul cerut de Directiva Europeană în antiteză cu interpretarea dată modificărilor de principalii contestatari.

Acuzație – Prin modificarea art. 273 se dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Articolul în cauză din Codul de procedură penală nu se modifică, ci se completează. Deci toate prevederile care sunt acum în legislație privind infracțiunea de mărturie mincinoasă se mențin. Alineatul prin care se completează acest articol garantează dreptul persoanelor audiate de a păstra tăcerea sau de a refuza să facă afirmații care le-ar putea auto-incrimina – cerință expres prevăzută la art. 7 din Directiva 343.

Acuzație – Prin instituirea dreptului suspectului și inculpatului de a asista la audierile martorilor, aceștia vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii

Se omite, în mod deliberat, să se precizeze că e vorba doar de audierile martorilor în fața judecătorilor, nu și de audierile martorilor realizate de către procurori. Astfel procesele au caracter public, inclusiv cele care se desfășoară în fața judecătorului de drepturi și libertăți care decide asupra măsurilor preventive (controlul judiciar, arestul preventiv sau la domiciliu). Directiva 343 prevede în mod expres obligația ca statele UE să asigure dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă la propriul proces. Amendamentul propus nu prevede că suspectul sau inculpatul poate să asiste la audierea martorilor în faza de urmărire penală în fața procurorului.

Acuzație – Suspecții vor trebui înștiințați că sunt urmăriți penal imediat cum se depune sesizare împotriva acestora

Amendamentul nu prevede deloc așa ceva. Amendamentul prevede că atunci când procurorul are deja o bănuială rezonabilă cu privire la autorul faptei cercetate să îl înștiințeze de îndată pe acesta, astfel încât să poată beneficia de dreptul de a păstra tăcerea sau de a nu face declarații care l-ar putea auto-incrimina, drepturi care sunt garantate prin Directiva 343. Altfel există riscul de abuz, cum s-a văzut până acum, când procurorii deschid dosar in rem, deși cunosc persoanele pe care le suspectează și pe care le cheamă la audieri în calitate de martori, situație în care acestea nu pot refuza audierile, iar dacă evită să facă declarații care le-ar putea auto-incrimina pot fi acuzați de mărturie mincinoasă.

Acuzație – Nu vor mai putea fi arestați cei cercetați pentru fapte de corupție, pedofilii, cei care spală bani etc.

Se mențin toate criteriile generale pentru care se poate dispune măsura arestului preventiv: încercarea de sustragere de la anchetă, influențarea martorilor, tentativa de a distruge probe, presiuni asupra victimei infracțiunii. Deci toți cei care comit astfel de fapte, inclusiv cei acuzați de corupție, pot fi arestați preventiv.

Acuzație – Nu mai pot fi arestați cei acuzați de genocid

Fals! Se poate dispune arestul preventiv pentru toate infracțiunile comise cu violență care pot prezenta un pericol pentru ordinea publică.

Acuzație – Prin interdicția ca organele de urmărire penală să mai transmită comunicate sau informări despre cei anchetați se încalcă accesul publicului la informații de interes public

Potrivit legislației actuale, faza cercetării penale este nepublică. Deci nu are cum să fie încălcat accesul la informații de interes public pentru că activitatea DNA are în general un caracter nepublic. În plus, în Directiva 343 se subliniază : „Prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii.”

Acuzație – Modificarea art. 139 Cod procedură penală va duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii

Se omite deliberat să se precizeze că art. 139 se referă strict la supravegherea tehnică. Deci nu se exclud alte probe care pot stabili vinovăția, cum ar fi camerele de supraveghere din locurile publice. Mai mult, nu e vorba de anularea tuturor înregistrărilor realizate în cursul supravegherii tehnice, ci doar cele care au un caracter provocator, prin care o persoană care discută cu cineva vizat de ancheta penală îl provoacă pe acesta să facă declarații care ar putea fi folosite ulterior împotriva sa. Se încalcă deci din nou dreptul de a nu te auto-incrimina prevăzut în Directiva 343. Din cauza acestei omisiuni, propaganda a susținut că nu vor mai putea fi folosite probele video prin care a fost stabilită identitatea agresoarei care a împins femeile la metrou.

Acuzație – Accesul procurorilor la informațiile din bazele electronice de date ale altor autorități va fi îngreunat

Nu se limitează în niciun fel accesul procurorilor la astfel de date. Se garantează însă accesul la aceleași date și pentru partea acuzată, astfel încât aceasta să poată verifica autenticitatea probei sau să identifice, eventual, alte probe omise de procuror care ar dezincrimina-o.

Acuzație – Procurorii vor fi timorați pentru că statul se va întoarce obligatoriu împotriva sa în orice achitare fără a se mai cere dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe

În realitate, articolul în cauză prevede obligația statului de a declanșa acțiunea în regres față de magistratul care a produs prejudicii unei persoane strict în trei situații (deci nu pentru orice achitare!):

Încălcarea prezumției de nevinovăție (art. 4 – Cod procedură penală); O condamnare definitivă este desființată de decizia unei alte instanțe de judecată (art. 538  – Cod procedură penală); Privarea de libertate în mod nelegal  – (Art. 539 – Cod procedură penală) Toate cele trei situații reprezintă încălcări grave ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului și ale Directivei 343. Deci în toate cele 3 situații de mai sus este vorba fie de gravă neglijență, fie de rea credință din partea magistratului, iar acțiunea în regres e declanșată doar după o hotărâre a instanței.

Modificările legislative votate, săptămâna trecută, de Camera Deputaților au fost discutate, analizate și amendate în Comisiile de specialitate, comisii la care au participat toți factorii de decizie. Propunerile legislative vor ajunge în Senat, unde vor fi din nou analizate și discutate.