Profesori „de ultimă generație”. Dascălii de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” au învățat să fie „e-dascăli”

Telefoane de ultimă generație, calculatoare, laptopuri, tablete. Lumea virtuală este o nouă lume în care trăiesc din ce în ce mai mulți elevi, este o lume în care informațiile curg cu viteză mult mai mare decât în realitate, care pare, astăzi, anostă, pentru mulți copii. Pentru a le capta atenția, profesorii trebuie să îi atragă. Iar dascălii de astăzi trebuie să țină pasul cu tehnologia, altfel îi pierd pe elevi. Un proiect Erasmus a venit în sprijinul profesorilor de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” , pus la cale de directorul adjunct al instituției, Irina Botici, care și-a dorit ca dascălii de aici să fie „de ultimă generație”.

„Calitate și inovație în educația generației digitale”. Așa se numește proiectul la care au luat parte 24 de profesori ai Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria. „Am înțeles că avem nevoie de soluții prin care instrumentele digitale să intervină, oarecum, în ceea ce înseamnă învățarea activă. Nu vorbim doar de transmitere a cunoștințelor, așa sec, fără să avem aplicabilitate pe instrumentele digitale. Am plecat de la ideea că ceea ce educăm noi sunt acei elevi care fac parte din educația generației digitale, care nu mai gândesc ca noi. Gândesc cu totul altfel, mult mai structurat, mult mai condensat și au nevoie de acele cuvinte atractive, care să le capteze atenția și să le ofere un plus în ceea ce privește cunoașterea. Astfel, în urma analizei de nevoi, ne-am gândit că ar fi bine să specializăm 24 de profesori, care vor trimite mai departe informația. Aceștia au învățat să lucreze pe tablete, Ipod-uri, în același timp au descoperit ce însemnă e-learninig și social media, dar și utilizarea e-learninig-ului în clasă. Dascălii noștri au fost în Finlanda, Malta și Cehia”, a declarat directorul adjunct al Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.

Profesor de matematică: „Este o apropiere de elevi”

În trecut, nimeni nu s-ar fi gândit că matematica poate fi predată cu ajutorul tehnologiei, ci doar cu creta la tablă. Dar, profesorii de la Colegiul Național Pedagogic au învățat și alte tehnici cu ajutorul proiectului, mult mai atractive pentru elevi. „Mereu ne-am pus problema dacă tehnologia sau evoluția tehnologiei are influență asupra procesului de predare-învățare. Și, dacă speranțele au fost foarte mari atunci când a apărut televiziunea, respectiv filmul pentru educație, rezultatele nu au fost așa de spectaculoase pe cât ne așteptam. În schimb, web-ul, adică platforma pe care lucrăm noi acum, are o evoluție mai lentă, dar este un mod în care noi putem comunica foarte bine cu copiii, atât în mediul real, cât și în mediul virtual, în timp real sau în timp. (…) La matematică, eu care eram puțin reticentă față de tehnologie, pentru că matematica se învață clasic, vreau să vă spun că am înțeles că în felul acesta ai acces la platforma și la programe, care sunt fără bani, ceea ce e mare lucru. Am creat un blog pentru matematică, unde pot să postez materialele pentru elevi. Pot comunica cu ei în stilul în care ei comunică în acest moment, iar asta însemnă o apropiere față de elevii noștri. Acum nu mai este atractiv să stai cu creta și cu buretel în mână, ci este important să înțelegi felul lor de a fi și felul lor de a gândi”, a spus Elena Mihu, profesor de matematică la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.

Și dascălii de istorie sunt acum mai receptivi la nevoile elevilor, dar, totuși, ei încearcă să tragă un semnal de alarmă, o atenționare: nu tot ce citesc copiii pe Internet este veridic. „Eu aș vrea încă o dată să subliniez importanța acestui proiect pentru școala noastră. Pentru că, fiind tot așa la un seminar  internaționale la Oslo, se spunea despre profesorii de istorie că au două atitudini despre bibliotecile virtuale și munca cu calculatorul la clasă: atitudinea tehnofobă, prin care refuză să le folosească, și cea tehnofilă, adică pentru folosirea acestor mijloace de învățare. Ceea ce s-a făcut în școala noastră este să crească foarte mult numărul celor care sunt tehnofili, în predarea tuturor disciplinelor. Venind acasă din Malta și aplicând la orele de istorie ceea ce am văzut acolo, se pune o problemă: problema fiabilității surselor. Pentru că, la istorie, și știm lucrul acesta, faptele și opiniile sunt lucruri diferite. Internetul este foarte bun, bibliotecile virtuale sunt fantastice, dar ele pot și manipula. Este foarte bine ca din școală să le putem dezvolta copiilor spiritul critic, de a analiza orice site, orice sursă de informare de pe Internet, prin filtrul propriei sale gândiri. În acest fel, pregătim elevul și pentru calitatea de cetățean, de adult, de om integrat în societate”, a spus profesorul de istorie Liviu Lazăr, de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva.