Primăria Devei cere terenuri de la cetăţeni ca să-şi corecteze greşelile
Deşi au trecut trei ani de când Mircia Muntean nu mai este primar al Devei, executivul Primăriei continuă să reclame haosul lăsat în urmă de acesta în domeniul urbanismului. Străzi care există doar pe hârtie sau câte două-trei străzi care poartă acelaşi nume sunt două exemple ieşite la iveală ieri, în şedinţa Consiliului Local.
Totul a plecat de la un răspuns promis de Serviciul de Urbanism şi arhitectul şef Angela Kalausz în ce priveşte străzile Nicolae Tonitza şi Dimitrie Sturza. Strada din urmă, conform unei sesizări făcute în precedenta şedinţă de Consiliu Local de către deveanul Virgil Burtea, ar fi fost întreruptă de gardul locuinţei arhitectului Ilie Popa, iar accesul în zonă de pe strada Tonitza este extrem de dificil din cauza pantei abrupte pe care aceasta a fost amenajată cu vreo 10 ani în urmă.
Străzile nu sunt ale oraşului
Concluzia specialiştilor primăriei este, pe cât de seacă, pe atât de uluitoare: „Ambele străzi, Nicolae Toniţa şi Dimitrie Sturza, NU fac parte din domeniul public al municipiului Deva”, cel despre care Mircia Muntean a spus că este „cel mai cochet oraş din România”. Atât de cochet încât, în cele patru mandate ale sale, pare-se că regulile de urbanism au ieşit din modă. „Pe orto-foto-planul din 2000 se poate observa că nu exista strada Dimitrie Sturza. În 2001 s-a atribuit denumirea străzii (care şi atunci şi acum e mai mult un vechi drum de căruţe împânzit cu spini – n.red.) fără a exista o bază clară, reală. E şi cazul altor străzi din Deva. Strada Dimitrie Sturza n-a făcut niciodată legătura cu strada Cozia, menţionată într-o anexă a hotărârii de Consiliu Local din 2001, hotărâre asupra căreia cred că trebuie să revenim. Spun asta pentru că străzile din acea hotărâre nu au nici prospectul necesar, nici lungimi definite şi nici vorbă de ridicări topografice. Nu se poate forma o stradă fără ca tot terenul să fie în proprietate publică”, a adăugat Angela Kalausz, care le-a precizat consilierilor locali că, în opinia sa, există două soluţii pentru ieşirea din blocaj: ori cei care şi-au ridicat case în zonă întocmesc, pe cheltuiala lor, un plan urbanistic zonal, apoi se aplică legea exproprierilor pentru interes public, ori donează Primăriei bucăţile de teren necesare pentru conformarea la normele urbanistice. Mai bine de jumătate din parcelele private de teren din zonă se întind şi peste aşa-zisa stradă.
Toată lumea cere PUZ-uri
La şedinţa de Consiliu Local a fost prezent şi arhitectul Ilie Popa, cel a cărui proprietate pare că „închide” strada care, de fapt, nu există: „În 2002 am cumpărat 1.700 de metri pătraţi de teren în zonă, dar, ca să ajung la el, am fost nevoit să mai cumpăr o cale de servitute de 240 de metri pătraţi. Am fost nevoit să-mi fac drum prin curte, pentru că, de pe strada Tonitza accesul este deosebit de dificil. Între timp, din banii mei şi ai firmei mele, am tras în zonă reţele de apă, canalizare, gaz şi energie electrică, lucrări făcute cu toate aprobările necesare. Trebuie întocmite planuri urbanistice de zonă. Ceea ce se întâmplă în zonă este o consecinţă a faptului că nu există PUZ, lucru care generează conflicte, neputinţe şi costuri foarte mari inclusiv pentru municipalitate”. În discuţie a intervenit şi primarul Petru Mărginean, care a declarat că săptămâna trecută, în timpul unei vizite pe teren, a constatat că, în Deva, sunt două sau chiar trei străzi care poartă numele de „Granitului”. La rândul său, Angela Kalausz spune că a constatat că în mai multe zone din oraş s-au construit case fără ca proprietarii parcelelor de teren să lase suficient loc pentru căile de acces, existând zeci de situaţii în care, pe unele zone maşinile de pompieri pur şi simplu nu încap.
Nu e în PUG, nu are apă şi canal pe bani europeni
Pe tema neregulilor urbanistice din Deva, a făcut observaţii şi directorul Apa Prod Deva – Hunedoara, Victor Arion: „În toamna acestui an sper să putem începe lucrările pe noua sesiune de finanţare europeană. Străzile trebuie foarte bine delimitate, pentru că nu mai putem muta economiile de metri de canalizare sau reţea de apă făcute pe o stradă, pe o altă stradă. Cei de la Uniunea Europeană vin cu GPS-ul, iau coordonatele, compară şi se asigură că lucrarea se face pe domeniul public al municipiului Deva. Până în toamnă trebuie să avem toate străzile din municipiu prevăzute în Planul Urbanistic General, nu sunt suficiente planurile urbanistice zonale”.
