Planuri eşuate pentru Arboretumul Simeria

Orice formă de colaborare între Primăria Simeria şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură pentru exploatarea turistică a parcului dendrologic este blocată. Cele două părţi se acuză reciproc, dar fiecare susţine că este, în continuare, deschisă discuţiilor.

Anii trecuţi, primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu, declara că are două dorinţe, în ce priveşte parcul dendrologic: simerienii să simtă cu adevărat că este şi al lor, iar numărul turiştilor care îl vizitează să fie mult mai mare. Prima dorinţă s-a îndeplinit. De la 1 ianuarie 2013 şi până în martie 2016, locuitorii oraşului Simeria au putut intra gratuit în parc. Apoi, la intrarea în parc (în perioada de pre-campanie electorală) a apărut un afiş prin care localnicii erau anunţaţi că nu mai pot beneficia de gratuitate din cauză că Primăria Simeria nu s-ar fi achitat de obligaţii. „Au venit la noi cu o cerere de decontare de bilete în valoare de vreo 3.000 de lei. Din punct de vedere legal, am fi avut mari probleme dacă am fi făcut acea plată, pentru că noi nu avem niciun control asupra numărului de bilete de acces emise de cei care administrează parcul dendrologic”, spune primarul Emil Rîşteiu. „Am avut o convenţie cu Primăria care prevedea plata a minimum 2.500 de lei pe an în schimbul asigurării accesului gratuit al cetăţenilor din Simeria. Noi pierdem anual 27.000 de lei pentru că oferim acces gratuit locuitorilor oraşului. Am cerut minimul de 2.500 de lei, sumă care nu ni s-a achitat. Din punctul nostru de vedere, acea convenţie de colaborare cu Primăria a fost un eşec total, pentru că Arboretumul nu s-a ales cu nimic de pe urma ei”, spune Daniel Pitar, şeful staţiunii de cercetare care, practic, administrează şi arboretumul.

Vor şi nu vor turişti

Primarul Emil Rîşteiu dorea şi doreşte ca Arboretumul Simeria să primească anual mult mai mulţi turişti, iar pentru asta oferea ajutorul Primăriei prin sprijin pentru amenajarea aleilor, realizarea unui panotaj cu un limbaj accesibil publicului larg (cel actual oferă denumiri conform standardelor ştiinţifice internaţionale) şi promovarea obiectivului. „Doream să avem măcar 50 de panouri amplasate în parc, doream şi dorim să avem hărţi astfel încât vizitatorii să nu se mai rătăcească, doream să avem mult mai mulţi turişti. După estimările noastre, între 10.000 şi 15.000 de vizitatori vin aici din afara oraşului, într-un an întreg. Ar putea fi pe puţin 100.000, mai ales că avem Cetatea Devei şi Castelul Corvinilor la câţiva kilometri distanţă. Suntem însă într-un blocaj. Am prezentat modele de panouri şi modalităţi de promovare, dar am întâmpinat o permanentă opoziţie din partea reprezentanţilor Institutului. Eu cred că ei nu vor să accepte ideea că acest parc ar putea fi cu adevărat un punct de atracţie turistică. Ei spun că prea mulţi turişti ar dăuna parcului, dar eu mereu mă întreb şi îi întreb cum de Grădina Botanică de la Cluj–Napoca poate face faţă unui aflux mare de vizitatori. Până la urmă, noi n-am mai fost de acord să facem un efort de promovare a parcului în condiţiile în care el nu este pregătit cu adevărat pentru publicul larg. Doresc să reiau discuţiile cu directorii Institutului, chiar din luna august”, declară Emil Rîşteiu.

În ce priveşte numărul de vizitatori, Daniel Pitar îl contrazice pe primar: „Am avut, anul trecut, 22.000 de vizitatori plătitori de bilet şi în jur de 9.000 de vizite făcute de cetăţeni din Simeria. Grădina Botanică din Cluj-Napoca are 200 de angajaţi, la o suprafaţă de cel mult 10 – 15 hectare, iar noi avem doar 33, la o suprafaţă de 70 de hectare. Ne dorim şi noi turişti, însă ne întrebăm cum am putea supraveghea mai multe grupuri, zilnic, pe 70 de hectare cu un singur paznic. Avem şi-aşa probleme cu o parte dintre vizitatorii actuali care vin, servesc prânzul în parc, dar îşi lasă gunoiul aici şi refuză să-l ia acasă pe motiv că au plătit bilet de intrare (4 lei adulţi, 2 lei copii, elevi, studenţi şi pensionari – n.red.). Grădina Botanică din Cluj are alei asfaltate, noi nu avem, iar lista diferenţelor poate continua. Totuşi, cred că încă este loc pentru dialog pe tema unei colaborări cu Primăria Simeria, însă doar cu respectarea tuturor normelor legale în domeniu”.

Daniel Pitar adaugă că, până la toamnă, pe cheltuiala Institutului, în oraş vor fi montate indicatoare rutiere pentru semnalizarea Arboretumului, iar în parc se vor găsi câteva zeci de panouri informative, montate mai ales lângă arborii monumentali. Tot până la toamnă, în punctele-cheie ale parcului vor fi montate şi hărţi pentru vizitatorii dezorientaţi, pe lângă cele care există deja de ani buni la intrare, pe pliantele oferite, dar şi pe Internet.