Pe cine am votat. Un judeţ plin cu aleşi cu probleme penale

Jumătate dintre liderii politici (până mai ieri importanţi) ai judeţului au fost sau sunt pe cale de a fi scoşi din viaţa publică în urma problemelor pe care le-au avut cu legea (sau, după caz, încă le au).

Hunedoara este judeţul cu doi deputaţi condamnaţi definitiv, doi cercetaţi de procurori, alţi doi deputaţi suspectaţi de conflict de interese, altul audiat la DNA ca martor şi cu o conducere "decapitată" a Consiliului Judeţean. Aproape toţi au cerut voturile hunedorenilor şi au obţinut cu ajutorul nostru mai multe mandate în funcţii publice.

Deputaţi condamnaţi

Monica – Iacob Ridzi (UNPR ex PDL) se află deja după gratii. Ea a fost condamnată definitiv luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 5 ani de închisoare în dosarul "2 mai", pentru că, împreună cu 11 angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului (pe care l-a condus o vreme), a făcut plăţi nejustificate în valoare de peste 600.000 de euro unor firme care s-au ocupat de evenimentele de la Bucureşti şi Costineşti, dedicate Zilei Naţionale a Tineretului. Monica Iacob – Ridzi a fost, mai întâi, consilier judeţean, câteva luni, în 2004, după care a ajuns deputat, apoi europarlamentar (în 2007), din partea PDL. În 2008 a candidat din nou pentru Parlamentul României şi a câştigat un mandat. În 2012 a părăsit PDL-ul, a candidat din partea PP-DD şi s-a ales cu încă un mandat în Camera Deputaţilor după procesul de redistribuire, "dezertând" apoi la UNPR în octombrie anul trecut.

Mircia Muntean (PSD) are "la activ" o condamnare de 4 ani cu suspendarea executării pedepsei pentru abuz în serviciu, în dosarul schimburilor de terenuri făcute în 1999, cu participarea unui interlop – Iosif Puiu Man, decedat între timp. Mircia Muntean este acum cercetat pentru conducere sub influenţa acloolului şi fugă de la locul accidentului, eveniment petrecut în octombrie 2014. Dacă va fi găsit vinovat, Mircia Muntean va fi obligat să execute cei 4 ani de închisoare dispuşi în primul dosar amintit. Muntean a ajuns primar al Devei în 1996, a câştigat patru mandate ca membru important al PNL, partid din care a fost exclus în 2011, trecând apoi la UNPR, pe listele căruia, tot în urma redistribuirii, a reuşit să ajungă deputat. A trecut apoi la PDL, după care a mai făcut un "salt" în tabăra "duşmanilor săi de-o viaţă", cea a PSD.

Deputaţi cercetaţi

Dan Radu Ruşanu (PNL), deputat de Hunedoara, este acuzat oficial de sprijinirea unui grup infracţional organizat dar şi de complicitate la abuz în serviciu în dosarul "Carpatica". Dan Radu Ruşanu a ajuns deputat de Hunedoara pentru prima oară în 2000, a recâştigat mandatul în 2004, iar în 2008 a ajuns senator al judeţului, iar în 2012 a redevenit deputat de Hunedoara.

Cristian Resmeriţă (PSD), deputat de Hunedoara, este acuzat de ANI de conflict de interese de natură administrativă şi penală, după ce inspectorii instituţiei amintite au constatat că acesta şi-a angajat fratele la cabinetul parlamentar, la scurt timp după ce a câştigat primul mandat. Dosarul se află în cercetare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mariana Câmpeanu (PNL), senator de Hunedoara, fost ministru al muncii în mai multe perioade, a făcut obiectul unui imens scandal mediatic după ce s-a constatat că soţul său ar fi beneficiat în mod ilegal de pensie de boală, începând din 2005. Mariana Câmpeanu a fost audiată în calitate de martor în dosarul penal instrumentat de DNA. Câmpeanu a ajuns deputat PNL de Hunedoara în urma alegerilor parţiale din colegiul Călan – Haţeg – Ţinutul Pădurenilor organizate în 2010, apoi, în 2012, a reuşit să devină senator de Hunedoara.

Deputaţi suspectaţi

Laurenţiu Nistor (PSD), deputat (preşedinte al PSD Hunedoara) s-ar număra pe lista parlamentarilor pentru care ANI ar fi cerut recent acte Parlamentului în vederea desfăşurării unor verificări. Informaţii încă neoficiale arată că Laurenţiu Nistor şi-ar fi angajat una dintre fiice la cabinetul său parlamentar. Nistor spune însă că fiica sa a fost angajată doar până în vara lui 2010, moment la care nu era încă reglementat legal conflictul de interese. Laurenţiu Nistor a fost primar al comunei Şoimuş din 1990 până în 2008, an din care a devenit deputat.

Gheorghe Firczak se află într-o situaţie asemănătoare. Despre el se crede că şi-a angajat fiul la cabinetul parlamentar atât în mandatul dintre 2004 şi 2008 cât şi în cel dintre 2008 şi 2012. Firczak reprezintă minoritatea rutenilor în Parlamentul României, fiind ales şi reales începând din anul 2000.

Un consiliu judeţean fără şefi

Mircea Moloţ (PNL), ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara este anchetat de DNA într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie soldate cu un prejudiciu estimat iniţial de procurori la 2 milioane de euro. Încă din decembrie anul trecut Moloţ se află în arest la domiciliu. El a ajuns viceprimar al Devei în 2000, în 2004 a devenit preşedinte de Consiliu Judeţean prin votul consilierilor, iar în 2008 şi în 2012 a fost ales pe aceeaşi funcţie prin votul direct al cetăţenilor.

Tiberiu Balint (PNL), vicepreşedinte al CJ Hunedoara este anchetat în acelaşi dosar care îl vizează şi pe Moloţ. Deocamdată Balint este suspendat din funcţie, din cauza măsurii de arest la domiciliu decisă şi în cazul său.

Dorin Gligor (PNL – ex PDL) ocupă încă postul de vicepreşedinte al CJ (obţinut în urma schimbării majorităţii politice din Consiliu, anul trecut, în urma ruperii USL), şi are toate şansele de a fi cercetat de ANI sub suspiciunea de incompatibilitate. Asta pentru că vreme de câteva luni, în 2012, a ocupat simultan funcţia de consilier judeţean dar şi pe cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Termocentralei Paroşeni.

Primari cercetaţi, sau deja condamnaţi

Cornel Resmeriţă (PSD), primarul municipiului Lupeni, este anchetat de DNA în dosarul "Gala Bute", fiind mai întâi arestat la domiciliu, la începutul acestei luni, apoi trecut în arestul Poliţiei, după ce măsura a fost contestată de procurori. Resmeriţă este acuzat că ar fi primit "cu dedicaţie" fonduri de la MDRT-ul condus de Elena Udrea, o bună parte din sume fiind direcţionate spre firma lui Adrian Gărdean, şi el inculpat în dosar.

Ovidiu Hada (PNL), fost primar al Hunedoarei în perioada 2008 – 2012, mai are de ispăşit aproape patru ani din pedeapsa de cinci ani de închisoare stabilită de justiţie în dosarul în care a fost acuzat de fapte de corupţie într-un dosar ce viza plăţi ilegale făcute ca edil-şef al oraşului. În 2007 Ovidiu Hada a revenit în România, din Statele Unite, unde fugise pe vremea lui Ceauşescu, iar în 2008 a reuşit să iasă câştigător în cursa pentru funcţia de primar, după o campanie electorală în care staff-ul său au cheltuit sume considerabile. În 2012, deşi era deja anchetat de DNA, Hada a reuşit să obţină aproximativ 5000 de voturi la alegerile locale, clasându-se pe locul 3.

Dan Robert (PNL) – fost viceprimar al oraşului Simeria (între 2003 şi 2004), dar şi viceprimar al Hunedoarei (în perioada 2008 -2012), a ajuns, de asemenea, după gratii în acelaşi dosar care îl viza şi pe Ovidiu Hada. Dan Robert mai are o condamnare într-un alt dosar în care a fost acuzat de fapte de corupţie.