Obiecte și unelte antice făcute din oase
Mai ales în antichitate, un număr mare de unelte şi obiecte erau făcute din oase. Existenţa acestora a fost documentată ca fiind una extrem de îndelungată. În ciuda faptului că existau diferite alte resurse, obiectele şi uneltele făcute din oase au fost prezente în cadrul tuturor comunităților de vânători şi culegători de fructe sau legume.
De cele mai multe ori, oasele utilizate pentru a sculpta unelte au fost cele lungi precum femurul, tibia sau humerusul şi în anumite cazuri au fost folosite chiar și coarnele de cerb. Datorită formei alungite, acestea au fost cel mai uşor de ascuţit şi de modelat pentru a lua forma unor cuţite, cârlige de pescuit sau ace de cusut. Chiar dacă multe dintre obiectele făcute din oase nu s-au păstrat în stadiu intact, arheologii au descoperit nenumărate astfel de artefacte în diferite părţi ale lumii, datând chiar şi din vremuri preistorice. În plus, în prezent încă există popoare tradiţionaliste care au ținut această practică în viaţă în cadrul comunităţilor restrânse.
Cele mai vechi unelte din oase descoperite provin din Africa de Sud şi au o “vârstă” de peste 1.5 milioane de ani. De asemenea, uneltele de acest fel au fost legate de evoluţia omului de Neanderthal dar şi a celui modern, în acea perioadă oasele fiind văzute similar oricărei alte materii prime ce putea fi modelată într-o formă dorită.
Legătura clară dintre specia umană mai puţin dezvoltată şi aceste obiecte a fost făcută evidentă datorită descoperirii unor unelte de ascuţit vechi de peste 51000 de ani într-o regiune din sud-vestul Franţei. Arheologii au afirmat faptul că acestea pot fi considerate ca fiind una din legăturile dintre omul de Neanderthal şi cel modern, cel din urmă preluând de la strămoşii săi practica utilizării materialului osos pentru fabricarea uneltelor şi armelor.
Printre obiectele care au fost des realizate din oasele animalelor sau coarnele de cerb se numără şi diferite arme, unelte folosite pentru prelucrarea lemnului şi a pieilor, unelte de grădinărit, unelte de pescuit şi chiar şi instrumente muzicale.
Caption: Arme de diferite mărimi și forme au avut materiale osoase în componența lor.
Armele în componenţa cărora se regăsea acest material erau în special săgeţile, suliţele şi pumnalele. Datorită greutăţii reduse în comparaţie cu metalele sau pietrele, acest material a fost cu succes utilizat de către vânătorii preistorici.
Uneltele utilizate pentru a prelucra lemnul sau pieile animalelor prezentau acelaşi avantaj ca şi armele, o greutate redusă şi o rezistenţă considerabilă. În plus, ascuţirea acestora nu prezenta aceleaşi dificultăţi precum cele din materiale mai dure. Cele mai uzuale astfel de unelte au fost reprezentate de către ace, sule sau alte obiecte folosite pentru netezirea pieilor sau a lemnului. Fabricarea acelor de cusut din oase este o practică ce a rezistat în timp datorită artei de a sculpta şi de a orna astfel de obiecte. De aceea deseori în cadrul târgurilor de antichităţi pot fi găsite astfel de ace de diferite mărimi şi forme.
Caption: Uneltele de croitorie făcute din oase pot fi întâlnite chiar și în zilele noastre.
Din acelaşi material erau sculptate şi cârlige de pescuit sau harpoane, dar şi unelte de grădinărit precum sape de mărimi diferite. În general sapele erau folosite în cadrul grădinilor mici, acestea rareori având mărimi de peste 30 de cm datorită şlefuirilor repetate.
Anumite instrumente muzicale au fost făcute din oase de-a lungul timpului, cel mai probabil tot datorită faptului că prelucrarea acestui material era uşor de realizat. Cel mai vechi instrument de acest fel a fost descoperit în Europa şi este reprezentat de către un fluier făcut dintr-un os de vultur. Vechimea acestuia a fost stabilită ca fiind de peste patruzeci de mii de ani, din perioada de început a evoluţiei omului modern. Importanța muzicii în acea perioadă a fost una semnificativă datorită legăturilor sociale formate în cadrul comunităţilor. Un alt obiect comun ce a fost deseori făcut din os a fost zarul cu şase feţe. Arheologii au descoperit o pereche de zaruri făcute din oase crestate pe fiecare față în regiunea Mesopotamiei din nordul Irakului. Aceştia au afirmat faptul că obiectele găsite deţin o vechime de peste 4000 de ani. Asemănător instrumentelor muzicale, jocurile au contribuit la evoluţia din punct de vedere social al omului.
Indiferent de scopul în care au fost utilizate, obiectele şi uneltele făcute din oase au reprezentat un pas important în evoluţia umană. Odată cu diversificarea acestora, oamenii au putut explora noi moduri de a lucra cu diferitele materiale din natură. Mai mult decât atât, acestea au servit drept motiv pentru o mai bună înţelegere a elementelor din mediul înconjurător.
