O dispută de idei. Fonduri europene pentru conservarea biodiversităţii în Parcul Grădiştea Muncelului – Cioclovina
Un ONG din Sibiu a reuşit să obţină finanţare pentru implementarea unui proiect care prevede revizuirea planului de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Proiectul este extrem de benefic pentru Parc în contextul în care o inventariere şi o delimitare a habitatelor speciilor protejate nu există în acest moment. Doar că, administraţia parcului, care a şi emis iniţial o scrisoare de susţinere a proiectului, s-a răzgândit între timp şi spune că a fost exclusă din procedura de elaborare a strategiei, iar în acest moment nu există un plan de management care să fie revizuit.
Proiectul implementat de ONG-ul din Sibiu are o valoare de aproximativ 6,9 milioane de lei şi presupune elaborarea bazei de date GIS, inventarierea, cartarea, evaluarea statutului de conservare, stabilirea strategiei de conservare şi a planurilor de monitorizare pentru speciile şi habitatele din aria vizată, revizuirea şi aprobarea planului de management şi activităţi de consultare, conştientizare şi informare. Proiectul a avut un parcurs uşor ambiguu, un an stând prin sertarele Regionalei de Mediu de la Timişoara, ulterior fiind aprobat prin Ordin al ministrului Mediului, iar finanţarea alocată. La fel de ambiguă este şi colaborarea dintre ONG-işti şi administraţia parcului, colaborare care în acest moment este „uşor în impas”.
Fiecare cu argumentele sale
În timp ce ONG-iştii spun că proiectul ar aduce numai beneficii parcului, administraţia Parcului Grădiştea Muncelului-Cioclovina spune că a fost elaborată o strategie din care a fost exclusă. Ba mai mult, acel plan care se doreşte a fi revizuit nici nu a existat până săptămâna trecută, când a fost aprobat de minister, dar încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Ca atare, juridic nu există. Nu ar fi prima sau ultima situaţie de acest gen din România în ceea ce priveşte fondurile europene cheltuite pentru revizuirea unor planuri care juridic nu există este argumentul ONG-iştilor, care printre altele mai spun şi că neimplicarea administraţiei i-ar putea încurca în elaborarea strategiei parcului şi inventarierea speciilor şi fac apel la bună colaborare. Şi aici părerile sunt împărţite. Administratorul parcului, Lucian Stratulat, spune că a primit acceptul Regiei Naţionale a Pădurilor pentru a elabora cot la cot cu ONG-iştii proiectul şi să încheie un protocol de colaborare, dar au fost excluşi, iar implementarea proiectului este parţial benefică pentru parc deoarece nu au fost incluse toate speciile şi habitatele în strategie. Pe de altă parte, ONG-iştii s-au trezit că au ignorat şi autorităţile judeţene care administrează 18,3 hectare din suprafaţa parcului şi încearcă acum să reia relaţiile cu administraţia parcului şi să „pună de o colaborare” şi cu Consiliul Judeţean.
