Noi discuţii pentru captarea de la Râuşor
După ce ieri arătam că zona de agrement Râuşor poate pierde 2 milioane de lei dacă nu-şi schimbă anul acesta captarea de apă cu una nouă, reacţiile au continuat să apară. Ambele părţi direct implicate, Primăria Râu de Mori şi Administraţia Parcului Naţional Retezat, par acum dispuse la o nouă discuţie, dar care să implice şi explicaţii de specialitate oferite de proiectant.
Pe 18 noiembrie, anul trecut, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat, întrunit în şedinţă, a respins solicitarea Primăriei comunei Râu de Mori de construire a unei noi captări de apă situată pe locul actualei captări (undeva în pădure, lângă pârtia de schi, amenajare făcută în 1975 şi gândită doar pentru cabanele muncitorilor care lucrau atunci în zonă la o străpungere care să ducă parte din apele din zonă spre lacul de acumulare de la Gura Apelor). La şedinţă nu a fost prezent niciun reprezentant al Primăriei şi nici proiectantul care a gândit şi propus soluţia tehnică (soluţie care are girul Apelor Române). Primarul comunei, Niculiţă Mang, reclama, marţi, faptul că i s-a respins solicitarea fără să i se explice unde s-a greşit, dacă s-a greşit cu ceva.
Legislaţie rigidă
Directorul Administraţiei PNR, Zoran Acimov, ne-a prezentat ieri răspunsuri scrise oferite primăriei Râu de Mori, dar a venit şi cu o explicaţie legală a refuzului dat iniţial de Consiliul Ştiinţific: „Din 11 membri, a fost un vot pentru, vreo trei sau patru abţineri, categorie în care m-am numărat şi eu, iar restul au fost împotrivă. Din partea noastră a existat şi există disponibilitate la dialog. Însă ne lovim de o problemă legală: legislaţia în domeniul ariilor protejate prevede că în zonele speciale de conservare (într-o asemenea zonă a fost lăsată şi vechea captare de la Râuşor, în 2003, când s-au trasat limitele interioare ale parcului) nu se pot realiza construcţii noi şi nici nu se pot extinde cele existente. Se permite doar întreţinerea şi refacerea construcţiilor existente. În opinia mea, situaţia poate fi depăşită doar dacă se vine cu o soluţie tehnică mai rafinată în ce priveşte impactul de mediu, sau dacă se schimbă prevederile legale care ne împiedică să permitem extinderea unor construcţii vechi. Nu e vorba de rea voinţă, ci doar de respectarea legii. Nu ne putem încălca legea”.
Proiectantul: „Altă soluţie mai bună nu există”
Teodor Telembici, autorul proiectului captării de la Râuşor, spune că soluţia prezentată este singura fezabilă. În plus, aceasta va avea chiar un impact pozitiv asupra mediului, în zonă: „Captarea propusă ar regla debitul râului Ştevia, n-ar mai lăsa apa să se reverse peste tot, când sunt precipitaţii abundente, aşa cum se întâmpă acum şi nici să mai rupă maluri, ori să doboare copaci. Avem şi o scară pentru peşti prevăzută, lucru care nu există acum. Amenajarea include şi un denisipator pentru apa care ar merge apoi în staţia de tratare (situată undeva la baza pârtiei de schi), dar acesta va fi, practic, îngropat. Zidurile care apar acolo pot fi îmbrăcate foarte uşor în piatră, iar, conform legii, oricum, întreaga captare trebuie împrejmuită cu gard pentru a se respecta normele sanitare. Dacă voi fi convocat, voi merge cu plăcere în faţa Consiliului Ştiinţific al PNR pentru a da răspunsuri şi clarificări la toate întrebările legate de proiect. Altă soluţie tehnică mai bună, pentru condiţiile de acolo, nu există”.
Primarul: „Mai încercăm o dată”
Şi primarul comunei Râu de Mori părea mai moderat, ieri, după ce „iureşul” iniţial al declaraţiilor părea că trecuse. „Am dat explicaţii. Dacă nu sunt îndeajuns de lămuritoare, vom mai da şi altele, nicio problemă. Acceptăm şi altă soluţie tehnică, dacă proiectantul ne spune că e în regulă. Avem însă mare nevoie de acea captare de apă. Nu putem lăsa 120 de pensiuni şi case de vacanţă de la Râuşor să funcţioneze în ilegalitate. În plus, acea captare ar putea deservi şi satele din comună. O să-l contactez pe domnul Acimov şi o să discut din nou şi cu proiectantul. Nu ne permitem să pierdem 2 milioane de lei (bani de la Ministerul Dezvoltării – n.red.)”, spune Niculiţă Mang.
Citeşte şi:
