Nicio surpriză. Suntem mai puţini decât în urmă cu un deceniu. Rezultatele recensământului clasează judeţul Hunedoara la coada regiunii
Institutul Naţional de Statistică a făcut publice datele finale ale recensământului populaţiei care s-a desfăşurat în toamna anului 2011. Atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de cetăţeni. Potrivit datelor oficiale, populaţia judeţului Hunedoara a scăzut cu 67 de mii de persoane faţă de 2002, când a fost realizat precedentul recensământ.
418.565 de hunedoreni. Atât au mai rămas în judeţul Hunedoara. Declinul industriei siderurgice şi al sectorului minier a dus la diminuarea populaţiei în judeţul Hunedoara, cunoscut fiind în perioada comunistă ca cel mai industrializat judeţ al ţării. În regiunea Vest, din care va face parte şi Hunedoara, judeţul nostru se clasează la coada clasamentului, în timp ce judeţe precum Timiş sau Arad au prosperat în ultimul deceniu.
Mai puţini hunedoreni
Datele oficiale ale recensământului arată că în judeţul Hunedoara au domiciliu stabil 418.565 de persoane, faţă de 485.712 de hunedoreni câţi au fost înregistraţi la recensământul din 2002. Din punct de vedere al populaţiei stabile, judeţul Hunedoara se află sub judeţele Timiş – 683.540 de persoane, care a înregistrat o creştere uriaşă a populaţiei, şi Arad – 430.629 de persoane. Caraş-Severin rămâne judeţul cel mai puţin populat al regiunii, cu doar 295.579 de persoane. Hunedoara îşi păstrează specificul de judeţ urbanizat. Două treimi din populaţia judeţului locuieşte în mediul urban, în timp ce doar 104.647 de hunedoreni îşi au domiciliul în mediul rural.
Hunedoara, pe locul doi la populaţia „migratoare”
Închiderea combinatului, a minelor din zona Bradului şi declinul mineritului din Valea Jiului, fără o alternativă pentru oamenii rămaşi fără loc de muncă, au dus la creşterea considerabilă a numărului celor care au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun. În statisticile INS, peste 15 mii de persoane figurează ca plecate în străinătate pentru o perioadă îndelungată. Suntem pe locul doi în regiune la acestă secţiune, fiind devansaţi doar de judeţul Timiş cu 19 mii de persoane stabilite peste hotare. Cei mai mulţi hunedoreni au ales să-şi încerce norocul în ţări precum Italia, Spania sau Germania. Numărul acestora trece de zece mii, restul şi-au găsit alternativa în alte ţări precum Franţa, Marea Britanie, Grecia, Cipru Olanda, Danemarca, Norvegia sau Elveţia.
Populaţia de etnie maghiară s-a diminuat considerabil
O analiză succintă a datelor referitoare la populaţia de diferite etnii a judeţului arată o diminuare considerabilă a comunităţii maghiare. În schimb a crescut numărul persoanelor de etnie rromă şi a prins contur comunitatea chinezilor, care la recensământul din 2002 nici nu figura în statistici. Astfel, în 2002 comunitatea maghiarilor din judeţul Hunedoara număra peste 25 de mii de persoane, iar la recensământul din 2011 doar puţin peste 15 mii de persoane. În schimb comunitatea rromă câştigă teren, numărând în prezent 7475 de suflete, faţă de 6.800 în 2002. În judeţ au fost recenzaţi şi 60 de chinezi, 33 de turci, trei croaţi, 43 de greci şi 17 cehi, polonezi, sârbi, ruşi, germani, italieni şi alte etnii. Nici la capitolul învăţământ judeţul Hunedoara nu este fruntaş. Doar 51.789 de persoane au studii superioare, în timp ce aproximativ tot atâtea au absolvit doar ciclul primar de învăţământ. Datele recensământului relevă şi faptul că în judeţ 3.300 de persoane sunt analfabete, mai mult de jumătate din numărul acestora provenind din mediul urban.
Aglomerările urbane, şansa pentru relansarea economică a judeţului
Judeţul Hunedoara este al treilea ca mărime în Regiunea Vest, nu are localităţi mai mari de 60 de mii de locuitori, iar economia şchioapătă. În contextul regionalizării, Hunedoara poate fi considerată o „oaie” neagră a regiunii din mai multe puncte de vedere, laolaltă cu judeţul Caraş-Severin. La nivel de regiune singura şansă pentru judeţul Hunedoara este crearea conglomeraţiilor urbane, este de părere preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ. „Judeţul Hunedoara a fost unul dintre cele mai industrializate din ţară. Închiderea combinatului siderurgic, a mineritului în zona Zarandului şi situaţia actuală în sectorul minier din Valea Jiului au contribuit la scăderea numărului populaţiei. Oamenii au fost nevoiţi să plece nemaiavând locuri de muncă sau alternative. În schimb, judeţele din vestul ţării au avut de câştigat. Fiind în vest, străinii s-au oprit mai întâi acolo. Lumea şi clasa politică trebuie să înţeleagă că conglomeraţiile urbane atrag populaţia. Dacă vor fi realizate cele două conurbaţii, în centrul judeţului şi în Valea Jiului, va fi o schimbare majoră. Acest lucru trebuie realizat, iar pentru asta este nevoie ca oamenii şi politicienii să îşi dorească”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ.
