Monstrul de beton. Pe strada Liliacului din Deva, un imobil cu patru etaje se pregăteşte să „răsară” între blocuri

Un colos de patru etaje este posibil să apară pe strada Liliacului din Deva, într-o o zonă extrem de mică, unde, acum, ai senzația că nu are cum să încapă un bloc. Oamenii sunt, practic, disperați, și spun că în acel loc poate fi făcută doar o parcare, nicidecum un alt „monstru de beton”.

Povestea blocurilor de pe străzile Liliacului și Carpați pleacă din anii `80. La acea vreme, Ceaușescu a construit acel cartier, iar în anul 1981, le-a dat în funcțiune. Pe strada Liliacului, pe atunci, în fața blocurilor, existau niște case, proprietate personală. „Oamenii au fost despăgubiți și au primit apartamente, au intrat buldozerele lui Ceaușescu, au fost date jos, iar aici urma să fie o parcare, pentru locatarii acestui bloc. S-a întâmplat ce s-a întâmplat cu Ceaușescu, iar acest teren a ajuns al Primăriei, care l-a dat în concesiune pe 20 ani tot proprietarilor din bloc, care și-au făcut garaje. Au expirat cei 20 de ani și acest teren, care era al Primăriei, nu știu cum a intrat în posesia unei doamne”, povestește o femeie care locuiește pe strada Liliacului. Aceasta este „intriga” poveștii, pentru că, de la acel moment, oamenii nu au mai avut liniște. Roxana Leach, proprietara a două terenuri în zonă, începe construcția unui bloc cu șapte etaje, în apropierea imediată a blocurilor existente și a Bisericii Immaculata. Locuitorii din zonă nu au avut cum să oprească ridicarea betoanelor, ci au asistat neputincioși la umbrirea apartamentelor lor. „Au făcut blocul acela peste înălțimea bisericii. Zona aceasta este o zonă de P+4. În orice alt oraș nu ar fi primit autorizație pentru construcția unui bloc P+7 într-o astfel de zonă. Acum, tot această proprietară, vrea să își facă al doilea bloc, în imediata apropiere a celuilalt, de la bordura trotuarului, nici măcar aliniat cu cel de şapte etaje. De la bordură și până la șapte metri de colțul blocului, acesta este amplasamentul unde vor să arunce un bloc. Aici ar fi trebuit să facă parcare, clar! Aici, pe toate planurile de urbanism începând din 1981, erau prevăzute locuri de parcare, tocmai pentru că e strangulată strada, nicidecum să mai faci un monstru de beton”, spune Lăcrămioara Gal (medalion), o femeie care locuiește pe strada Liliacului.

Doi ani de drumuri și petiții la Primărie

De doi ani, Lăcrămioara Gal a făcut petiții către Primărie, împreună cu asociațiile de proprietari, pentru că toți oamenii din zonă sunt afectați de construcția celui de-al doilea bloc. A depus la administrația locală nenumărate hârtii cu motive tehnice, din pricina cărora nu poate fi construit, ea fiind de profesie inginer constructor. „La un moment dat, în 2015, mi-au dat număr de înregistrare și s-au liniștit. În februarie 2016, din nou, am aflat că au început a două etapă, cea de autorizare. Ei au trebuit să facă procedura de consultare publică. Cum au anunțat ei consultarea? Printr-un afiș pe ușa unui garaj, pentru tot cartierul. E ceva incredibil! Noroc că am aflat din alte surse că va avea consultarea cu publicul. Am împărțit fluturași prin tot cartierul și ne-am dus în număr suficient de mare la Primărie. L-am chemat pe domnul primar (n.r. Petru Mărginean), mi-au spus că lipsește din Primărie. Am chemat-o pe doamna Kalauz, arhitectul șef al orașului, mi-au spus că și dânsa este plecată. S-a scris un proces verbal, semnat de aproximativ 30 de persoane, că nu suntem de acord cu construcția. Am crezut că s-au liniștit lucrurile, dar pe ultima sută, acum, când Mărginean a văzut că a pierdut alegerile, pac, semnează un certificat de urbanism, dar nu pe P+7, ci pe P+4. O să mă lupt cu ei de gât, nu se poate așa ceva. Aici sunt afectați sute de oameni pentru niște afaceriști”, spune Lăcrămioara Gal.

Arhitectul șef al Devei spune că proiectul este departe de a fi implementat

Angela Kalauz (foto), arhitectul șef al municipiului Deva, susține că, în 2015, Comisia de Urbanism a respins construirea în varianta inițială a blocului, adică de P+7. Aceasta spune că terenul pe care ar urma să fie construit imobilul este proprietate personală, așa cum rezultă din actele depuse la Primărie. Există un Plan de Situație, vizat de Oficiul Județean de Cadastru, care confirmă că acest teren este proprietate privată. „Despre investiție, deocamdată nu m-aș exprima, în sensul că urmează să fie implementată, pentru că suntem într-o procedură care spune că reluăm consultarea populației, astfel încât toți vecinii implicați să fie informați și consultați, la fel ca în prima soluție (n.r. – cea de respingere a construirii blocului P+7) propusă spre analiză. În general, eu nu susțin îndesirea blocurilor sau a zonelor de locuințe, dintr-un motiv foarte simplu: sunt deja suficient de des amplasate. Pe de altă parte, pot să vă spun că, în postul pe care îl ocup, sunt obligată să respect legislația, așa încât, în măsura în care documentațiile care mi se supun spre analiză respectă toate cerințele, sunt obligată să emit toate avizele. În ceea ce privește consultarea și informarea populației, există o procedură care prevede ca investitorul să facă cunoscute intențiile sale publicului, se adună spre analiză, într-o ședință, toți factorii interesați, iar raportul respectiv se va depune spre analiză consilierilor locali, care vor decide. Proiectul inițial, de P+7, a fost respins de Comisia de Urbanism și s-a propus reducerea înălțimii, astfel încât să se încadreze în prevederile trecute și în Planul Urbanistic General al municipiului Deva, care încă este în valabilitate. Respectiv, înălțimea pe jumătate, trebuie să fie respectată ca distanță pe orizontală între blocul propus și cele existente”, spune Angela Kalauz, arhitectul șef al municipiului Deva.

Aceasta admite că blocul ar urma să fie construit, conform planșelor, chiar la limita carosabilului, dar susține că emiterea unui certificat de urbanism, nu înseamnă automat construcția imobilului. Blocul, spune Kalauz, va fi ridicat, doar dacă respectă toate condițiile legii. „Din planșele noastre, e adevărat, blocul acesta începe din trotuar. Dar, deocamdată, repet, este într-o procedură, nici vorbă să fie autorizat. Este încă perfectibil sau, mă rog, poate să fie respins. Certificatul de urbanism, la emitere, nici măcar nu are obligația investitorul să prezinte un plan propunere. Legea 50 spune clar: investitorul nu este obligat să apeleze la proiectant în faza de certificat de urbanism. El poate să prezinte o cerere, însoțită de un plan de încadrare în zonă și un plan de situație, vizat de Cadastru. Noi, în certificatul de urbanism, la partea tehnică, îi dăm toate reperele conform legislației. I s-a spus că este necesar acces carosabil, acces pietonal, în condițiile legii. Rolul certificatului de urbanism este să informeze în ce condiții se poate desfășura o investiție”, a mai declarat Kalauz.