Mii de hunedoreni s-au înghesuit, de Bobotează, să ia Agheasma Mare (GALERIE FOTO)

Praznicul Botezul Domnului, sau cum i se mai spune în popor – Boboteaza, a scos din case mii de hunedoreni, care au participat la slujba de sfinţire a apei. Însă, credincioşii au uitat de cele mai multe ori de „cele sfinte” înghesuindu-se să ia primii Agheasma Mare din butoaie.

Sfinţirea apei în ziua de 6 ianuarie a fiecărui an aminteşte de momentul Botezului Domnului de către proorocul Ioan Botezătorul în Râul Iordan, la vârsta de 30 de ani, înainte ca Mântuitorul să păşească în viaţa publică. Potrivit crezului creştin, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor „Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare, pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurate prin sfinţirea apelor. Boboteaza încununează sărbătorile dedicate Naşterii Mântuitorului.

Sute de deveni au asistat la slujba de Bobotează

În judeţul Hunedoara, lăcaşele de cult au fost luate cu asalt de mii de hunedoreni dornici să ia apă sfinţintă, în ciuda frigului de afară. La Catedrala „Sfântul Nicolae” din Deva, un sobor de preoţi a oficiat sfinţirea cea mare a apelor. Pentru a lua apă sfinţită, unii credincioşi şi-au pregătit bidoane, alţii au venit cu sacoşe pline cu sticle. Asta, deşi în scripturi se spune că un singur strop de agheasmă poate fi înmulţit cât un lac întreg.
Sărbătoarea Botezului Domnului este întâmpinată de credincioşi prin obiceiuri şi tradiţii vechi de când lumea. Agheasma Mare, apa Botezului, este considerată de credincioşi a sfinţi tot şi a uni totul, pentru că toate părţile lumii comunică între ele prin firişoare de apă. În casele credincioşilor agheasma luată în ziua de Bobotează se păstrează în vase curate, în care se pune şi un fir de busuioc, întreg anul fiind folosită de leac şi ca protectoare a casei. Credincioşii vor gusta din Agheasma Mare în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, timp de opt zile. Iar în timpul anului Agheasma Mare se ia după Taina Spovedaniei.