Metoda PSD de împărţire a banilor publici revoltă primarii comunelor mari din judeţ
Formula „buget minim obligatoriu realizat din venituri proprii plus diferenţă acordată de la bugetul central” produce tot felul de anomalii în Hunedoara.
Soluţia de distribuire a banilor publici destinaţi echilibrării bugetelor locale folosită în acest an de Guvernul Ponta face ca o comună cu 3.000 de locuitori să aibă un buget mai mic cu 50 la sută decât o comună cu 130 de locuitori.
Ciocoism cu banul public: luăm de la bogaţi, dăm la săraci
De anul acesta Guvernul şi puterea parlamentară au anulat vechea formulă de împărţire a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, care ţinea cont de numărul de locuitori, suprafaţa unităţii administrative şi veniturile pe care le produce aceasta. S-au stabilit limite minime de buget pentru comune (1,5 milioane), oraşe (6 milioane) şi municipii (20 milioane), fără ca acestea să mai fie despărţite în categorii. O excepţie s-a făcut în cazul municipiilor de judeţ, unde bugetul minim este de 50 de milioane de lei. Unitatea administrativă care nu atinge limita minimă de buget din ce încasează prin taxe şi impozite locale primeşte din start diferenţa până la 1,5, 6 sau 20 de milioane de la bugetul central. După asigurarea bugetelor minime, ce rămâne, se repartizează în funcţie de număr de locuitori şi suprafaţă. Justificarea guvernanţilor a fost că astfel doresc să „debaronizeze” România, iar primarii să nu mai fie nevoiţi să meargă „cu basca-n mână” la preşedinţii de consilii judeţene pentru a cere bani de la centru, „plusând” chiar cu argumentul că PSD deţine mai mulţi preşedinţi de CJ-uri decât Opoziţia. Opoziţia spune însă că, la nivel naţional, PSD a procedat, într-un fel, ca-n urmă cu 12 ani, când, prin legea venitului minim garantat, s-a plătit nemunca, iar acum îi pedepseşte pe primarii harnici şi îi favorizează pe cei leneşi. Judeţul Hunedoara are însă o particularitate: multele comune din zonele montane, localităţi depopulate masiv în ultimii 40 de ani, au sume de bani la care n-au sperat vreodată.
Marius Omotă: „E o bătaie de joc”
Aşadar, comunele care au făcut „greşeala” ca în 2013, anul luat drept reper pentru legea bugetului pe 2015, să încaseze peste 1,5 milioane de lei, vor mai primi „firimituri” din buget. Este şi cazul comunei Ilia, al cărei primar, Marius Omotă (medalion), consideră că noua metodă de împărţire a banilor este nedreaptă şi va produce în curând blocaje: „În 2013 am avut mai mulţi bani încasaţi din taxe şi impozite locale datorită unor activităţi economice cu durată limitată. De exemplu, balastierele care au funcţionat aici şi şi-au plătit în 2013 restanţele pe mai mulţi ani în urmă. Acum nu mai sunt. Dacă în 2013 am avut 1,5 milioane venituri proprii, în 2015 vom avea, în cel mai fericit caz, 1 milion de lei. Vom primi din acel rest de împărţit rămas pentru anul acesta doar 60.000 de lei, din banii de la centru. În aceste condiţii noi, o să rămânem fără bani la jumătatea acestui an şi va trebui să facem economii la chestiuni elementare, cum ar fi iluminatul public. Este o bătaie de joc această variantă de împărţire a banilor la comune. O comună ca Ilia, cu 3.600 de locuitori, cu liceu, cu şcoli generale, cu serviciu medical de urgenţă, va avea, practic, un buget de 1 milion de lei pe 2015, iar o comună ca Bătrâna, cu 130 de locuitori, va avea 1,5 milioane de lei. Nu am absolut nimic cu comunele sărace: să li se dea şi lor, dar acest mod de împărţire este injust”.
Comune mari, fără bani de salarii
Situaţia pare a fi şi mai gravă în comuna Pui, după cum spune primarul acesteia, Victor Stoica. „Noi n-o să mai avem bani de salarii, la un moment dat. În 2013 am avut venituri proprii de 1,1 milioane. Pe vechea formulă am mai primit 1,5 milioane şi ne-am descurcat. Anul acesta, dacă rămânem doar cu 1,5 milioane, o să fie un dezastru”.
De pierdut are o altă comună mare, Dobra, administrată de un membru PSD, Ovidiu Pădurean. Comuna lui pierde cel puţin 200.000 de lei la buget, bani cu care ar fi vrut să renoveze o grădiniţă. „În 2013, am avut venituri proprii de 600.000 de lei. Cu suma primită pe vechea metodă de repartizare a banilor din cotele pe venit şi TVA am ajuns la 1,7 milioane de lei. Acum, pe noua formulă, o să ajungem cu un buget total de doar 1,5 milioane. Eu am atras deja atenţia asupra situaţiei şi deputatului PSD, domnul Nistor, şi colegilor de la partid. Mi-aş dori să găsim o formulă prin care să ajungem măcar la nivelul bugetului din 2014. Sunt multe nemulţumiri şi sper ca, după primul semestru, lucrurile să se schimbe”, adaugă Pădurean.
Bătrâna primeşte de 25 de ori mai mult!
În 2013, anul – reper pentru prevederile referitoare la împărţirea banilor pe localităţi din Legea bugetului pe 2015, comuna Bătrâna a realizat venituri proprii de doar 18.000 de lei. Asta în principal pentru că are doar 137 de locuitori (dintre care 124 locuiesc efectiv aici). De la Consiliul Judeţean, pe baza vechii formule, a mai primit 60.000 de lei. Banii au ajuns doar pentru plata salariilor celor cinci angajaţi ai primăriei şi… cam atât. Acum, conform noii legi, comuna Bătrâna va primi 1.482.000 de lei. Primarul comunei, Radu Herciu, spune că unitatea administrativă pe care o reprezintă are tot dreptul la aceşti bani: „Colegi de-ai mei, chiar din PNL, mi-au spus că e incorect ca la Bătrâna să vină atâţia bani, dar lor şi tuturor celorlalţi, le spun aşa: de 60 de ani, în comuna Bătrâna nu s-a făcut mai nimic notabil, pentru că niciodată, 60 de ani la rând, pentru această comună nu au fost bani. 800 de oameni au fost aici în anii 70, dar au plecat pentru că n-au avut drum, apă şi curent electric. Dacă într-adevăr vin la noi în comună 1,5 milioane de lei, primul lucru va fi să extindem alimentarea cu apă în tot centrul de comună, apoi să asfaltăm uliţele din sat şi să reabilităm drumurile comunale. Drumul de acces dinspre Roşcani este într-un hal fără de hal. Ţinutul Pădurenilor a ajuns pe moarte din punct de vedere social tocmai pentru că oamenii din zonă nu au avut aceste două elemente importante: drum şi apă”.
