Managementul dezastruos al ADI Deşeuri aruncă gunoaiele în curtea primăriilor
Gestionarea necompetentă a Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Hunedoara de care sunt responsabili atât Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deșeuri, cât și Consiliul Județean a aruncat problema gunoaielor în curtea administrațiilor locale și a firmelor de salubritate.
În mod paradoxal, administrațiile publice locale, care fac parte din ADI Deșeuri, trebuie să rezolve criza gunoaielor declanșată de incompetența celor doi „manageri” desemnați să ducă la bun sfârșit proiectul Integrat de Gestionare a Deșeurilor, Ioan Prip și Dan Stoian.
Întârzierile la proiect, plătite din buzunarul contribuabililor
Întârzierea operațiilor pe noul deponeu ecologic care se construiește la Bârcea Mare în condițiile închiderii deponeurilor neconforme existente în județ a dus la o adevărată criză a gunoaielor, cel puţin în zona de centru și nord a județului. Rezolvarea temporară a depozitării creează costuri și probleme de finanțare pe care fiecare administrație locală o gestionează cum poate, dar cei care plătesc prețul final sunt tot cetățenii. În zona Deva problema deșeurilor a fost rezolvată prin construirea unui depozit temporar de către firma Salubritate SA. Unde sunt aduse gunoaiele din Deva, Simeria, Călan, și câteva comune de pe Valea Mureșului. Municipiul Hunedoara a ales varianta transportului gunoaielor colectate până la singurul deponeu care mai funcționează în județ, cel de la Vulcan. Condițiile de acces la acesta și distanța mare între Deva și Valea Jiului ar crește costurile cu gunoiul la sume greu de suportat de o anumită parte a populației. Astfel că firma de salubritate care a înființat depozitul temporar a încheiat contracte cu primăriile din zonă, care plătesc taxa de depozitare, în timp ce populația rămâne cu „povara” taxei de colectare și transport.
Primării și primării, gunoaiele rămân însă aceleași
De la momentul declanșării crizei gunoaielor, câteva primării, cum este cea din Cârjiți, au refuzat să mai depoziteze gunoiul colectat din comună pentru că nu au fost dispuse să plătească taxa de depozitare. Alte administrații locale, cum este cea de la Ilia, și-au asumat temporar, integral plata serviciului de salubritate, până la punerea în funcțiune a Sistemului Integrat la nivelul județului. Cele mai multe dintre primării, mai ales în mediul urban, plătesc doar depozitarea și transportul gunoaielor, partea de colectare fiind în sarcina fiecărui cetățean care are un contract cu Salubritate SA. Înțelegerile dintre administrațiile publice locale și firma de salubritate se derulează cu mare greutate. Prestatorii susțin că îşi fac datoria și au găsit soluția optimă să nu lase comunitățile locale cu gunoiul în bătătură, dar că activitatea lor generează costuri pe care trebuie să le acopere. Primarii la rândul lor se uită la fiecare bănuț când vine vorba de plăți pentru salubritate, majoritatea dintre aceștia depășind cu mult scadența facturilor primite. Unul dintre edilii care înregistrează restanțe mari la plata salubrității, primarul municipiului Simeria, Emil Râșteiu, lămurește controversa dintre administrația pe care o conduce și prestatorul serviciului de depozitare a deșeurilor: „Problema gunoaielor a apărut la mijlocul anului. Nu am avut prinse în buget fonduri pentru depozitarea gunoaielor. Voi face o rectificare bugetară și voi plăti toate datoriile către Salubritate SA”. Și situația de la Simeria nu este singura de acest gen, mai mulți edili fiind surprinși de incapacitatea managerilor numiți de fosta conducere a Consiliului Județean să implementeze Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Hunedoara.
