Majoritatea consilierilor deveni nu văd dincolo de mandatul de patru ani. Dezinteres faţă de Strategia de dezvoltare durabilă a Devei
Administraţia municipiului Deva a chemat ieri consilierii locali la o şedinţă de lucru pe tema Strategiei pentru dezvoltarea durabilă a localităţii în perioada 2014-2020. Au bifat prezent doar şapte dintre aleşii locali. Şi aceştia au asistat cam plictisiţi la prezentarea reprezentanţilor firmei de consultanţă, plătită din bani publici să elaboreze strategia.
Documentul prezentat ieri urmează să fie „îmbunătăţit” sau „ajustat” cu eventualele propuneri ale aleşilor locali, iar la jumătatea acestei luni să fie lansat în dezbatere publică. În final Deva va avea o Strategie de dezvoltare durabilă, numai după ce consilierii locali vor aproba documentul prin vot. Când vine vorba de şedinţe de lucru neplătite din bani publici, consilierii locali ai Devei nu se prea înghesuie să onoreze invitaţiile conducerii Primăriei Deva. O demonstrează numărul mic de aleşi locali care participă la dezbaterile publice, sau la şedinţele de lucru. Nici la şedinţa de ieri unde s-a discutat Strategia pentru dezvoltarea durabilă a municipiului Deva 2014-2020 nu au fost prezenţi decât o treime din numărul de consilieri: Daniel Crişan (PNL), Marian Muntean şi Tiberiu Coroiu (PP-DD), viceprimarul Ovidiu Moş (PSD), Ioan Stănilă (UNPR), Ferdinand Pogocsan (UDMR) şi Viorel Anghel (PNŢCD).
De ce Strategie de dezvoltare durabilă?
…pentru că durează mult până o citeşti, ar spune gurile rele. Dar nici vorbă de aşa ceva. Lucrarea de aproximativ 700 de pagini (!!) va fi „piatra de temelie” pe care se va dezvolta municipiul reşedinţă de judeţ în următorii şase ani. Şi nu în ultimul rând, elaborarea strategiei a fost o cerinţă obligatorie a Uniunii Europene, pentru accesarea de fonduri nerambursabile în exerciţiul bugetar 2014-2020.
„Interesul nostru este să încercăm să finalizăm această strategie, să se creeze apoi un plan de mobilitate urbană, pentru că aceste două proiecte sunt necesare pentru atragerea de fonduri europene. Cerinţa e obligatorie şi trebuie să avem această strategie”, spune primarul municipiului Deva, Petru Mărginean. Deocamdată, strategia a fost prezentată consilierilor locali, care trebuie să o analizeze, să vină cu propuneri de îmbunătăţire, iar la jumătatea acestei luni documentul va fi publicat pe site-ul Primăriei Deva. Urmează o dezbatere publică, iar în luna martie strategia va fi supusă la vot în legislativul local.
De la Nagy tinichigiul, la veveriţele din parc
Strategia de dezvoltare a Devei este elaborată minuţios, conţine informaţii detaliate din toate domeniile dar şi despre perimetrele administrative la care se raportează Deva, respectiv Regiunea Vest şi judeţul Hunedoara. Nu lipsesc reperele geografice şi nici cele istorice. Astfel aflăm despre potenţialul balnear al localităţii, acesta fiind atestat în însemnări care datează încă din 1857, şi că o baie cu aburi a fost înfiinţată în 1896 de către tinichigiul Nagy Francisc. Ca atare, nimic nu este imposibil în zilele noastre, dacă în urmă cu mai bine de un secol a putut fi realizat. Strategia conţine şi date despre condiţiile climatice, faună şi floră, despre veveriţele din parcul Cetate (ilustrate ca atare) şi alte informaţii de acest gen. Printre altele, strategia cuprinde şi informaţii inedite sau mai puţin cunoscute despre Deva, dar despre care nu am aflat în ce măsură vor influenţa dezvoltarea durabilă a localităţii.
Deva, încotro?
O noutate în elaborarea aceste strategii este faptul că a fost realizată după o consultare a populaţiei. Înainte de începerea lucrării, în Deva a fost realizat un sondaj de opinie cu privire la nevoile, nemulţumirile dar şi mulţumirile devenilor. Principala nemulţumire este lipsa locurilor de muncă, domeniu căruia administraţia locală va trebui să-i acorde o atenție sporită. Pe de altă parte, în urma analizelor realizate în cadrul strategiei, mitul potrivit căruia turismul este un motor de dezvoltare a fost demontat. Mai puţin de două procente din profitul curent le reprezintă activităţile din domeniul turismului. Deva rămâne o localitate preponderent industrială, cu peste 33 de procente pondere din profitul curent. Practic, aceasta este marea provocare a administraţiei locale, să identifice traiectoria pe care se va axa dezvoltarea capitalei de judeţ. „Ne axăm pe existenţa unui potenţial turistic în Deva. Dacă în prezent ne situăm la două procente, în următorii patru ani să îl aducem la nivelul de patru sau chiar cinci procente. Dar pentru asta trebuie să terminăm Cetatea, centrul istoric. Deva e un oraş mic dar atrăgător. Nu e nevoie neapărat să punem accent pe industrie. Putem pune accent pe turism, pe IMM-uri, dar eu zic că strategia noastră trebuie legată de strategia naţională”, a adăugat primarul municipiului Deva, Petru Mărginean.
